Victor Rebengiuc, în vârstă de 90 de ani, este un simbol al teatrului românesc. Realizările sale profesionale au fost premiate de nenumărate ori, iar maestrul a luat recent decizia de a se pensiona. Invitat la podcastul lui Mihai Bobonete, actorul și-a deschis sufletul și a făcut mai multe confesiuni dureroase, care l-au marcat profund de-a lungul vieții.
Invitat la podcastul lui Mihai Bobonete, Victor Rebengiuc a dezvăluit că părinții săi au divorțat atunci când el avea doar trei ani și că cei care s-au ocupat preponderent de creșterea sa au fost buncii materni, cărora toată viața le-a purtat un respect deosebit.
În plus, actorul a subliniat că a fost urmărit mereu de o durere – faptul că mama sa nu l-a putut vedea jucând pe scenă, fiind mereu ocupată să muncească pentru a avea banii necesari.
„Nu am avut tată, dar am avut bunic din fericire. Am fost crescut de bunicii materni. Au fost minunați cu noi, ne-au crescut foarte bine. Au fost oameni simpli, fără origine muncitorească. Erau oameni de la mahala. Mama mare era o fată frumoasă când era tânără, avea și ceva zestre, o casă. Bunicul era un bărbat superb. Nu l-am moștenit noi, nici eu, nici frate-miu. Avea mustață, era brunet cu părul creț. A avut cinci copii, patru fete și un băiat. Când nu mai aveau copii de crescut, am apărut noi„, a povestit Victor Rebengiuc, conform Revistei Viva!
Deși a simțit dorul părinților, Victor Rebengiuc este recunoscător pentru modul în care bunicii materni s-au implicat în creșterea sa. Datorită bunicii a învățat să citească atunci când avea doar patru anișori.
Actorul a dezvăluit și care este unul dintre cele mai mari regrete ale vieții sale. Mama sa era singura care aducea bani în familie, așadar muncea foarte mult. Fiind plecată de acasă în mare parte din timp, femeia nu a avut ocazia de a-și vedea fiul străluncind pe scena teatrului.
„Îmi spunea: „Tu mori acolo și eu nu vreau să văd!’. Nici într-o piesă nu voia măcar să mă vadă murind. Își iubea copiii, săraca. Avea doi copii. Muncea foarte mult. La un moment dat, ea era singura care aducea ceva în casă, un salariu. Tata mare nu avea de lucru. A fost greu, greu!„, a povestit Victor Rebengiuc, în cadrul aceluiași podcast amintit în rândurile de mai sus.
Cu o carieră ce se întinde pe parcursul a șapte decenii, Victor Rebengiuc s-a impus drept o legendă vie a teatrului românesc. Născut pe 10 februarie 1933 în București, Rebengiuc a devenit un nume sinonim cu talentul actoricesc de excepție și angajamentul profund față de arta teatrală și cinematografică.
Debutează în lumea teatrului la Teatrul Bulandra în anul 1953, la vârsta de 20 de ani, sub îndrumarea marelui regizor Sică Alexandrescu. Aici, își descoperă pasiunea pentru scenă și începe să-și contureze un stil actoricesc remarcabil.
Prin participarea sa la numeroase producții ale Teatrului Bulandra și ulterior ale Teatrului Național București, Rebengiuc a reușit să aducă la viață o varietate de personaje, de la clasici ai dramaturgiei la opere contemporane, evidențiindu-se prin versatilitatea și autenticitatea sa scenică.
Sursă foto: Arhivă TV Mania