Personajul „Povestitor” este chiar secretarul personal al Măriei-Sale, Antonio Maria Del Chiaro, el anunţând fiecare moment al programului. Aflăm, aşadar, că în anul 1713 (8109 de la facerea lumii), Constantin Vodă a decis să petreacă o zi de mare sărbătoare la curtea domnească de la Bucureşti. La o astfel de sărbătoare câmpenească participă boieri, târgoveţi, saltimbanci şi norod, bucurându-se cu toţii de carnea ce sfârâie la frigare, de butoaiele cu vin şi de prezenţa celor mai vestiţi lăutari din târgul Bucureştilor.
Grădina este pregătită pentru sărbătoarea câmpenească oferită de Constantin Vodă supuşilor săi şi respectă obiceiurile şi vestimentaţia epocii: târgoveţi cu tarabe de mâncăruri şi băuturi, ţărani veniţi la palat în costume populare, cu coşurile lor de fructe, muzică bizantină interpretată de Corul Patriarhiei, muzică veche turcească, menuet la clavecin, cântecele vechi, specifice perioadei brâncoveneşti, balade, jocuri şi dansuri autentice.
„Povestitorul” ne dezvăluie că Sărbătoarea brâncovenească a fost ultimul moment fericit din viaţa lui Constantin Brâncoveanu, anul următor fiind cel în care domnitorul şi fiii săi au fost decapitaţi la Istanbul. Luminile se sting treptat, iar în faţa scenei se adună corul patriarhal, fiecare preot ţinând o lumânare aprinsă în mână. Pe scenă, Viorica de la Clejani interpretează „Balada Brâncoveanului”, acompaniată de taraf şi corul patriarhal.
Spectacolul-eveniment este o producţie a Asociaţiei Culturale „Dragostea de la Clejani”. Programul muzical este precedat de un interviu cu Ioniţă Manole, cel care a coordonat întregul proiect. „Sărbătoarea brâncovenească” se difuzează la TVR 1 şi pe TVR+ sâmbătă, 21 mai, de la ora 16.10.
Foto: palatebrancovenesti.ro