Pinguinii sunt pe val

Ce obtii atunci cand amesteci „Calea imparatului”, „Ratusca cea urata” si o campanie Greenpeace? „Happy Feet – Mumble, cel mai tare dansator”.

Ultimul film de desene animate al celor de la Warner Bros l-a intrecut saptamana trecuta, pentru a treia oara consecutiv, pe James Bond („Casino Royale”), in ce priveste incasarile obtinute in Statele Unite. Pelicula lui George Miller – care a mai regizat „Mad Max” si „Noile aventuri ale lui Babe in oras” – a ajuns deja la 121 milioane de dolari incasati in saptamanile care au trecut de la lansare.
Gurile rele i-au dat porecla de „Calea imparatului – versiunea muzicala” si au explicat lansarea lui la un an dupa mult-laudatul documentar francez prin tendinta producatorilor hollywoodieni de a parazita temele de succes ale momentului. Explicatia nu functioneaza: proiectarea si producerea unui film animat de o asemenea anvergura dureaza ani buni. In cazul lui „Happy Feet – Mumble, cel mai tare dansator”, studiourile Warner au inceput sa lucreze inca de acum patru ani la realizarea lui. Este adevarat insa ca lansarea filmului in acest sfarsit de an, dupa un sezon in care publicul a parut ca nu se mai satura de filme animate cu creaturi simpatice si cu mesaje pentru toate varstele, va contribui la popularitatea in crestere a pinguinilor, care se datoreaza in primul rand documentarului lui Luc Jacquet.
Reteta umorului este similara cu cea folosita in „Peste tufis” sau in „Masini”: exploatarea fara rautate a unor stereotipuri sociale sau etnice – de exemplu, pinguinii care il adopta pe Mumble, dupa ce acesta este exilat de comunitatea lui pentru ca nu stie sa cante, vorbesc cu accent portorican. Insa ceea ce distinge filmul lui Miller de alte productii recente din categoria lui este tonul sumbru si pe alocuri patetic al mesajului ecologist: omenirea iresponsabila distruge universul natural al unor creaturi fara aparare.