Considerat cel mai mare savant care a trait vreodata, Albert Einstein a fost declarat de revista „Time”, „Omul secolului”. Contributiile sale in domeniul stiintei ne-au schimbat conceptiile asupra spatiului, timpului si naturii realitatii. Dupa 50 de ani de la moartea sa, cercetatorii incearca sa descopere geniul ascuns in tesuturile cerebrale ale laureatului Premiului Nobel. In 1955, la 76 de ani, Albert Einstein se stingea din viata. La cererea sa, trupul sau a fost incinerat. Totusi, medicul legist care a efectuat autopsia, doctorul Thomas Harvey, a sustras si a conservat creierul lui Albert Einstein, fara a cere consimtamantul familiei. S-a inteles insa cu fiul mai mare al celebrului fizician, Hans Albert Einstein, si cu administratorii mostenirii acestuia, sa pastreze materia cenusie, cu conditia de a o folosi numai pentru studii stiintifice. Harvey a efectuat masuratori, a fotografiat creierul in ansamblu si emisferele cerebrale disecate, pe care ulterior le-a sectionat in 240 de portiuni. Nu a dat insa publicitatii nici una dintre descoperirile sale. Pana in 1978, nimic nu s-a mai aflat despre creierul fizicianului, pana cand, un tanar reporter, de la New Jersey Weekly, Stephen Levy i-a facut o vizita lui Harvey, in cabinetul din Wichita, Kansas si l-a convins sa-i arate creierul. Acesta era pastrat in doua borcane, puse intr-o cutie de carton, unde fusesera inainte sticle de cidru. Desi nu descoperise nimic neobisnuit la structura anatomica a organului, Harvey le-a dat unor cercetatori neurologi cateva mostre de creier pentru a le studia.