Poate ați uitat cum era distracția pe vremuri, înainte de debutul pandemiei din 2020, dar organizatorii Nopții Albe a Filmului Românesc, care are loc vineri spre duminică, țin neapărat să reamintească. Ei îi invită pe tinerii fără somn în noaptea respectivă să vadă nu mai puțin de 20 de proiecții simultane cu producții româneşti, majoritatea nou-nouțe sau în premieră absolută.
Au făcut furori pe vremuri, în deceniile precedente, înainte de pandemie, manifestările de genul “Noaptea Albă a…”, începute parcă odată cu Noaptea Muzeelor din Franța, printre care şi Noaptea Albă a Filmului Românesc, inițiată de aceeaşi asociație care organizează Festivalul de Film Transilvania de la Cluj.
Prin această “acțiune” deja de tradiție, organizatorii şi-au propus să atragă atenția asupra filmului nou românesc, situat de destulă vreme în centrul aprecierii internaționale şi cu o carieră prodigioasă la marile festivaluri de film, dar de care deseori ne plângem că este ignorat de publicul românesc, care nu prea intră în săli dacă vede “România” pe afiş.
Tinerilor le place noaptea, dovadă succesul fulminant, înainte de pandemie, al unor astfel de manifestări nocturne, de gen Noaptea Albă a Muzeelor sau Noaptea Albă a Galeriilor, când cei sub 35 invadează pur şi simplu străzile Capitalei şi ale marilor oraşe.
Cei de la Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) au zis “bine, atunci vă dăm filme noaptea, şi vă proiectăm cât mai multe şi în aer liber, să vă distrați şi mai bine” (de-aceea “acțiunea” se desfăşoară în luna septembrie, când toamna nu şi-a intrat încă bine în drepturi şi se poate sta afară noaptea încă în ținută lejeră).
Iar ideea a avut succes, dovadă cele 12 ediții ale manifestării de până acum şi afluența, puhoiul de tineri care veneau la filme în aceste nopți de vineri, şi au putut astfel să se familiarizeze, de-a lungul vremii, cu cele mai noi producții româneşti ale fiecărui an.
Pentru că altfel, s-o spunem pe-aia dreaptă, atunci când filmele intră efectiv pe ecrane, bate vântul în sălile de la mall-uri dacă pe afişul de la intrare este o producție românească (vezi şi cronica de la vizionarea cu “R.M.N.” al lui Cristian Mungiu, despre care am scris în vară).
Au trecut doi, ba chiar trei, ani pandemici grei, iar organizatorii de la APFR sunt pregătiți să reia manifestarea şi să-i invite din nou pe tineri la filme româneşti. Mai mult, evenimentul se desfăşoară anul acesta în nu mai puțin de trei localități: capitala Bucureşti şi principalele două centre universitare ale țării, Cluj-Napoca şi Timişoara.
Ceea ce mai este important la această manifestare este că proiecțiile se desfăşoară, în general, în prezența unor membri ai echipelor de filmare – actori, regizori, scenarişti, operatori de imagine etc. – şi sunt urmate de aşa-numitele Q&A-uri cu aceştia (sesiuni de întrebări şi răspunsuri). Formatul acesta funcționa încă din anii trecuți, iar ediția 2022 nu face excepție.
Cea de-a 13 ediție a evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc va avea loc pe 16 septembrie (noaptea de vineri spre sâmbătă), în trei orașe din țară: București, Cluj-Napoca și Timișoara.
“Gândită ca un maraton de filme românești, Noaptea Albă va aduce în sălile de cinema cele mai așteptate producții ale anului, alături de actori, regizori și scenariști”, asigură organizatorii. Programul include peste 20 de proiecții simultane, în 11 cinematografe și spații alternative din cele trei orașe.
În București, filmele vor putea fi văzute la Cinema Elvire Popesco (interior și în aer liber), Cinema Muzeul Țăranului, Amfiteatru TNB – Open Air, Cinemateca Union, Hollywood Multiplex – București Mall, Grădina cu filme CREART, Muzeul Național al Literaturii Române – Sala Iosif Naghiu, Unteatru – Open Air şi J’ai Bistrot, aşadar 9 locații (deşi cea de la Elvire Popesco este dublă, putând astfel fi vizionate două filme acolo), iar la Cluj-Napoca și Timișoara, cinefilii se vor bucura de filme românești la Cinema Victoria, corespunzător fiecărui oraş.
Toate detaliile se găsesc pe Facebook.com/NoapteaAlba, dar ideea este că, mai peste tot, biletele pot fi achiziționate şi chiar de la casieria cinematografelor, înainte de fiecare proiecție, “ca pe vremuri”. Aşa că nu-ți mai bate prea mult capul şi “hai neamule, vineri seară, la film românesc!”.
Organizatorii prezintă astfel principalele atracții ale nopții de 16 septembrie: “Spectatorii vor avea ocazia să urmărească în avanpremieră filmul Capra Cu Trei Iezi, regizat de Victor Canache și bazat pe binecunoscuta poveste scrisă de Ion Creangă, cu Maia Morgenstern și Marius Bodochi în rolurile principale (câștigător al Premiului Publicului la TIFF 2022). Regizorul Victor Canache și producătoarea Luana Georgiță vor fi prezenți la eveniment și vor răspunde întrebărilor publicului la finalul proiecției”.
Tot ei spun şi că “filmul Om-Câine, debutul regizorului Ștefan Constantinescu, cu Bogdan Dumitrache și Ofelia Popii, va fi prezentat în premieră, în prezența echipei. Programul include și proiecția în avanpremieră a filmului documentar Regele Mihai: Drumul spre casă, în regia lui Trevor Poots, film care face parte din “Turneul Național de Educație Istorică“, comedia Nunți, botezuri, înmormântări (regia Alexandru Lustig), cu Șerban Pavlu, Ilona Brezoianu și Anca Sigartău, sau Glasul care strigă-n pustie, în regia lui Ciprian Mega (o biografie a Părintelui Calciu Dumitreasa, disident anti-comunist şi supraviețuitor al închisorilor şi lagărelor de exterminare ale regimului egalitarist care-a condus țara între 1945 şi 1989 – n. mea)”.
Remarcăm şi adăugăm şi proiecția unei selecții de scurtmetraje prezentate la TIFF 2022 (în durată de 131 de minute), care va avea loc la J’ai Bistrot, de la ora 20.00 (intrare liberă pe bază de rezervare Eventbook.ro). Rar să mai poți să le mai vezi pe undeva după această proiecție unică.
Cum suntem convinşi că e greu să te clonezi sau să te split-uieşti în seara de vineri, ne-am gândit să-ți mai semnalăm trei proiecții de filme deosebite, care altfel, în noianul de evenimente, riscă să treacă neobservate. Sunt filme puțintel mai vechi (pentru că premierele absolute şi highlight-urile au fost deja specificate în comunicatul de mai sus), iar toate proiecțiile au loc în Bucureşti (aici, în Capitală, avem totuşi numărul cel mai mare, uriaş, de posibili cumpărători de bilet şi spectatori).
Este cel mai nou film al regizorului Gabriel Achim (47 de ani), autor, de-a lungul vremii, a două lungmetraje excepționale: “Visul lui Adalbert” (2011) şi “Ultima zi” (2016) şi al numeroase scurtmetraje, dar cunoscut şi ca regizor al popularului serial TV “Las Fierbinți” (în 2019-2020).
Filmul acesta a trecut însă cam neobservat la premiera din cinematografe, care a avut loc în vară. Cei care au văzut filmul atunci au remarcat realizarea de finețe, numeroasele subtilități cinematografice şi cinefile, dar şi faptul că Achim nu este deloc un “elitist”, adresându-se publicului cel mai larg.
Văzând filmul acesta, vei putea să fii şi tu conectat la “avangarda” cinematografică actuală şi la noile tendințe ideologice din lumea intelectuală. Regizorul Radu Jude (45 de ani) şi-a strâns aici scurtmetrajele realizate în ultimii doi ani, cei de pandemie (7 la număr, dacă nu mă înşel), post-marele său succes cu filmul “Babardeală cu bucluc sau porno-balamuc” (2021), majoritatea filme cu o puternică încărcătură politică şi ideologică.
Sunt, în general, filme de montaj, dar şi un savuros live-action, precum “Potemkiniştii” (un recital al celui care tinde să devină actorul-fetiş al lui Jude, regizorul de teatru Alexandru Dabija). Filmele sunt mai mult sau mai puțin reuşite, în general sunt, dar în orice caz nu te vei plictisi! “Frumos e în septembrie” în grădina de la Elvire Popesco, vizionând scurtmetrajele politice ale lui Jude…
Acesta este un film interesant, cu un subiect original şi emoționant, un documentar de debut al tânărului care semnează regia (Hanciu este născut în 1993, aşadar 29 de ani anul acesta) – dar şi imaginea şi o parte din producție –, film care nu se poate spune că a fost distribuit la cele câteva difuzări confidențiale din primăvară.
Iată descrierea filmului: “Gheorghe Blondă spus și Nea‘ Jorj, tehnicianul laboratorului foto analog de la departamentul de film al UNATC București, sub semnul modernizării, urmează să fie înlocuit de noua conducere, punând capăt carierei sale de-o viață”.
“În procesul filmării acestui documentar hibrid observațional și participativ, Jorj pornește o prietenie neașteptată cu regizorul, fost student al universității. În paralel cu protestele anti-corupție din 2017 împotriva partidului aflat la conducere în România, filmul propune o privire umanistă asupra unei instituții care funcționează ca o oglindă a autorităților care conduc țara. Lupta lui Jorj, prin varii încercări birocratice de a-și păstra slujba, devine o chestiune de viață și de moarte, mai mult decât o tranziție tehnologică, așa cum o motivează conducerea universității.”