Marius Constantinescu, gazda emisiunilor „Ediție limitată” (TVR2) și „Intrare liberă” (TVR Cultural), are o vară plină de evenimente culturale – Festivalul Enescu, pe care îl prezintă de la final de august e printre ele. O vacanță cu familia, cu multe călătorii și timp pentru citit, nu iese totuși din discuție.
TVmania: Seria de interviuri „Ediție limitată” ne-a prilejuit întâlniri de excepţie. Printre invitaţii dv. s-au numărat personalități care v-au marcat în mod deosebit?
Marius Constantinescu: La „Ediție limitată” au venit câțiva dintre marii autori ai contemporaneității, de la nobelizatul Abdulrazak Gurnah la „Man Booker”-ul Damon Galgut. Pentru mine, întâlniri absolut fermecătoare au fost cu Amor Towles, Heather Morris, Colm Toibìn, iar, în sezonul al II-lea, am lărgit considerabil spectrul invitaților. Ce privilegiu, astfel, să poți dialoga cu mezzo-soprana Joyce DiDonato, pianistul Jean-Yves Thibaudet sau maestrul parfumier Jean-Claude Ellena!
Mai sunt evenimentele culturale subiecte de interes pentru tânăra generaţie?
Din punctul meu de vedere, segmentul tânăr este unul dintre cele mai robuste atunci când vine vorba de susținerea fenomenului cultural. O simțim la TVR Cultural și o vedem la puzderia de evenimente mari și mici care se înlănțuie în țară. Romanian Design Week, TIFF, FITS, Opera Aperta, Classics for Pleasure sunt doar câteva dintre marile repere culturale ale verii care influențează major comunitatea industriilor creative.
Ce alte proiecte vă aşteaptă în această vară?
Vara asta am multe evenimente de prezentat, dar e o vară pe care aș vrea să o și călătorim. Și să nu uităm că anul acesta Festivalul Enescu începe mai devreme (27 august, n.r.)…
Există în biblioteca dv vreo „carte de căpătâi”, acea lectura la care te întorci ori de câte ori ai nevoie de o pauză sau vrei să-ti regăseşti energia?
Da. Mai multe. De la „Douăzeci de mii de leghe sub mări” de Jules Verne, cartea prin care am învățat să călătoresc prin lume înainte de a o face propriu-zis la „La răscruce de vânturi” de Emily Brontë, cartea prin care am învățat să iubesc înainte să iubesc propriu-zis. De la „O viață măruntă” la “Un veac de singurătate”.
Aveți o fetiţă în vârstă de 12 ani. Copiii din generatia ei sunt mai greu atraşi de lectură. Ce trucuri ați folosit pentru a o face interesată de cărţi?
Fata noastră de 12 ani citește pentru că a crescut într-o casă în care părinții citesc. Cred mult în puterea exemplului, mai ales în cazul lecturii. Mariei îi plac, firește, cărțile vârstei ei, de la „Harry Potter” la „Magnus Chase” și „Percy Jackson”, dar printre ei a început să strecoare clasicii, de la Charlotte Bronte la Alexandre Dumas.
V-ați făcut planuri pentru vacanţă 2023?
Vara asta plecăm în Italia, la Roma, unde nu am mai fost de peste zece ani, apoi prin Toscana. Începutul de august sper să ne prindă în Creta, la plajă. Altfel, noi suntem genul care se bucură mult și de Bucureștiul ceva mai golit pe timp de vară.
Marius Constantinescu ne-a recomandat câteva cărți pe care ar trebui să nu le ratam în acest an.
„Către Paradis” (Hanya Yanagihara). Pentru că este, probabil, cea mai vastă demonstrație de talent narativ pe care am citit-o în ultima perioadă. Yanagihara o fi ea intangibilă, dificilă ca personaj, supra-construită ca scriitor vedetă, dar, când scrie, ridică niște lumi atât de inteligente, acaparatoare și emoționante, încât dai gata 800 de pagini ca și când ar fi 80.
„Viața ca un râu” (Shelley Read). O carte, pur și simplu, frumoasă, în care natura și personajele conlucrează la a simți lectura aproape visceral, în fiecare fibră a corpului.
„Simon” (Narine Abgarian). Cine a vibrat la “Din cer au căzut trei mere” se va bucura să o găsească pe această magiciană a cuvântului în cea mai bună formă.
„Abraxas” (Bogdan Alexandru Stănescu). Pentru că este unul dintre cele mai subjugante romane românești, din partea unui autor de o forță impresionantă.
„Fiica de la Auschwitz” (Tova Friedman & Malcolm Brabant ). Pentru că nu avem voie să uităm niciodată.