Atenția crescută acordată acestui element se justifică prin aportul tot mai scăzut din alimentația omului contemporan, cât și prin studiile care demonstrează efectele complexe ale deficienței. Simptomele deficitului de magneziu includ adesea aritmii, spasme musculare și crampe, nervozitate, oboseală, insomnii și altele.
Cum poți ști dacă ai deficit de magneziu?
Prepararea termică a alimentelor, consumul de hrană procesată, precum și ingredientele provenite din culturi tratate cu pesticide sunt printre factorii care contribuie astăzi la deficiența de magneziu a persoanelor din țările dezvoltate. De asemenea, stresul cotidian într-o lume a vitezei duc la un necesar crescut de magneziu. În aceste condiții, dacă manifești simptome precum cele amintite mai sus, este posibil să suferi de un deficit al acestui element implicat în peste 300 de procese enzimatice ale organismului.
Pentru confirmarea deficienței, sunt necesare însă analize medicale de sânge. Problema este că doar 0,5% din magneziul pe care îl avem în organism se află în sânge. Restul este blocat în oase și în țesuturile corpului, astfel încât ai putea să ai un nivel în limite normale în sânge, dar rezervele din oase ar putea fi scăzute, așa că este recomandat ca rezultatele să fie întotdeauna corelate cu simptomele.
Implicațiile magneziului asupra sănătății femeilor
Organismul femeilor este într-o mare măsură guvernat de concentrațiile variabile de hormoni, care se schimbă periodic, de-a lungul fiecărei luni, în funcție de menstruație, precum și de-a lungul unor etape diferite ale vieții: prepubertatea, pubertatea, sarcina și menopauza. Multe persoane se confruntă cu simptome legate de menstruație, cum ar fi crampele, balonarea și schimbările de dispoziție, care pot fi ameliorate printr-un aport corespunzător de magneziu. Acesta ajută la relaxarea mușchilor și poate reduce severitatea și durata crampelor menstruale, oferind ușurare în timpul intervalului delicat.
Fluctuațiile hormonale fac adesea ca femeile să fie mai predispuse la nervozitate, stres și anxietate, stări care pot fi mai ușor gestionate cu ajutorul magneziului. Acesta favorizează o stare de calm și relaxare, cu implicații directe asupra dispoziție, asupra somnului și asupra stării de bine, în general.
Migrenele, strâns legate de activitatea hormonală, au fost corelate, prin studii medicale, de un deficit de magneziu. Pentru persoanele care suferă frecvent de dureri de cap, magneziul contribuie la ameliorarea acestora.
Magneziul joacă un rol important în mecanismul energetic al organismului, respectiv în producția de adenozin trifosfat (ATP), acumulatorul de energie necesară celulei, fiind implicat în transformarea energiei reacțiilor biochimice celulare potrivit necesităților metabolice. Aportul de magneziu este deci important mai ales pentru femeile cu un stil de viață agitat sau care suferă de diverse deficiențe și se confruntă cu oboseală frecventă și lipsa de energie pentru desfășurarea sarcinilor zilnice.
Pentru persoanele active, care includ sportul în programul de zi cu zi, magneziul ajută la creșterea performanțelor, a forței și a rezistenței la efort. Este de asemenea implicat în sănătatea inimii și a vaselor de sânge, prevenind riscul de infarct și de accident vascular.
Magneziul este deci un mineral esențial pentru organismul femeilor, având un rol important în reglarea funcțiilor hormonale, reducerea simptomelor premenstruale, gestionarea stresului și ameliorarea migrenelor. Deficitul de magneziu poate duce la o serie de manifestări precum oboseală, spasme musculare și insomnii, fiind adesea subdiagnosticat din cauza nivelurilor normale din sânge, chiar și în prezența unei deficiențe. O alimentație adecvată și, în cazuri necesare, un tratament cu magneziu pot contribui la menținerea echilibrului acestui mineral, oferind beneficii semnificative pentru sănătatea generală a femeilor.