INTERVIU EXCLUSIV. Tudor Mușat: „Nu oricine care poate publica instantaneu un text se poate numi jurnalist”

„TVmania”: Ești în presă din a doua jumătate a anilor 1990…

Tudor Mușat: Pe 15 februarie, am împlinit 25 de ani de presă! Aș minți dacă aș spune că nu știu când au trecut anii. J Am o grămadă de repere. Sunt lucruri care s-au schimbat la nivel tehnologic – impactul Internetului e unul dintre ele. Asta duce la viteza cu care circulă informația, ceea ce te ajută dar te și încurcă, pentru că devine foarte greu să verifici adevărul multora din informații. S-a schimbat și structura presei din România, condițiile economice au dus la restrângerea jurnalismului de investigație, cel care costă cel mai mult. Pe de altă parte, se pare că s-au schimbat prea puține în ceea ce privește personajele și situațiile: cam aceleași figuri printre liderii politici, aceleași metehne, aceleași nerealizări și mereu prezentul subiect al corupției.

„TVmania”: Cât de mult afectează aceste schimbări munca unui jurnalist?

Viteza tehnologiei te provoacă. Dar îți și validează rolul de ultim filtru în calea neadevărurilor, manipulărilor sau erorilor neintenționate. Jurnalistul e un „verificator” de profesie, are acces la persoane, date și context pe care alții nu îl au, asta face diferența. Nu oricine care poate publica instantaneu un text se poate numi jurnalist. Cred că asta ar trebui să aibă mereu în vedere cei care se alimentează doar de pe rețelele sociale.

„TVmania”: Înainte, munceai ca să descoperi adevărul. Acum, muncești să descoperi adevărul plus să dezamorsezi minciunile din jur…

Sunt două cauze. Prima e agenda unor patroni de canale de informații pe care le folosesc ca arme personale. Așa că fiecare subiect are cel puțin două variante, iar jurnalistul onest aduce argumente solide, fapte, care să arate diferența și să demaște manipularea. A doua cauză e viteza, iureșul, setea de informație și multitudinea de medii prin care circulă, faptul că oricine poate lansa informații cu pretenții de știre. Iar aici trebuie să faci ordine, să furnizezi context, să apelezi la experți, să explici. Sunt oameni care ne întreabă de ce nu abordăm și noi lucrurile vocal și virulent. Eu cred că tocmai asta e provocarea, să spui adevărul și să aduci probele fără să urli că tu ai dreptate. Oamenii își dau seama cine le oferă argumente solide. A oferi adevărul e, în sine, alternativa la țipetele și bătăile cu pumnul în piept care vin din celelalte direcții.

„TVmania”: Există un public interesat de știri și există un public care a ales să fie în afara „balamucului”. Dacă nu ai fi jurnalist, de care parte te-ai situa?

Fără discuție, de partea celor interesați de ce se întâmplă în jur. Probabil din curiozitatea nativă care m-a ajutat și în profesie. Dar și din dorința de a avea un orizont mai larg, de a mă conecta la lumea asta mare. A fi interesat de ce e în jur nu înseamnă doar știrile despre tragedii, neîmpliniri, politică sau controverse. Înseamnă și cele despre noi tehnologii, descoperiri medicale, călătorii, artă, viața altora, în general. Despre asta e vorba, de a face parte din viața planetei pe care o împărțim cu toții.

„TVmania”: În ce măsură un jurnalist ar trebui să fie „un cavaler fără teamă și fără prihană”?

Există o doză de idealism, de încăpățânare, de risc. Dacă nu vrei să schimbi ceva, nu faci meseria asta. Dar experiența îți arată că de multe ori lucrurile nu sunt în alb și negru, că trebuie să aștepți, să admiți că ai greșit, să-ți reconsideri sursele de informații. Și, mai ales, să admiți că ești om și că unele subiecte te afectează, că ți se pune un nod în gât, că nu poți vorbi pe un ton neutru despre ele.

„TVmania”: Nu ar fi mai ușor și mai simplu să-și facă știrile după indicațiile patronului? Doar el îl plătește! De ce „da”, de ce „nu”?

De fapt, există doar „de ce nu”! Chiar dacă e proprietatea cuiva și o afacere, un canal de știri e în serviciul public. Oamenii știu ce îi interesează și se prind când ascunzi subiecte. Pe anumite teme și pe termen scurt, s-ar putea ca o manipulare să țină. Dar agenda unei singure persoane nu poate fi a tuturor. Pe termen lung, și credibilitatea, și audiența – deci viabilitatea afacerii – vor avea de suferit.

„TVmania”: Pe 1 martie, Digi 24 a împlinit 6 ani. Ce-ai vrea să schimbi la Digi 24?

Suntem mereu în căutare de lucruri care să meargă mai bine. Aș urmări mai des efectele și continuarea unor povești, pentru că uneori viteza cu care apar subiectele noi și iureșul zilnic te împiedică să faci asta. Unele subiecte merită o continuare mai amplă.

„TVmania”: Ce face Tudor Mușat când nu face știri?

Descopăr locuri mai puțin bătute, de la noi și de la alții. Pentru colțurile de lume în care încă n-am ajuns, există Travel Channel, e un popas zilnic pentru mine. La fel și TV Paprika, pentru că la ei partea de gătit e de fapt pretext pentru o călătorie undeva. Îmi încerc mâna și în mici documentare, poate într-o zi unul o să fie chiar bun de dat la TV. J Și mai e fotografia. Pentru un om care lucrează cu cuvintele, angrenat în discuții, în căutare de fraze de impact, să lași imaginea să aibă vocea ei e o provocare… Cât despre seriale, ultimul la care râd este „Ferma”, cu Ashton Kutcher – îmi plac personajele care au puterea de a se autoironiza. O altă descoperire recentă este „Zece la sută” – un serial francez despre impresari de actori, aștept cu nerăbdare sezonul 3.

„TVmania”: Dacă nu ai fi fost jurnalist, ce ți-ar fi plăcut să faci?

Să fiu avocat, probabil. E o altă meserie în care poți dezbate, aduce argumente, căuta adevărul. Doar că, probabil, ai fi pus uneori în situația de a avea dileme morale. Așa că rămân jurnalist.

VEZI  GALERIA FOTOPOZA  1 / 4