Teatrele naționale sunt printre cele mai prestigioase instituții culturale ale unei țări, iar cele de la Bucureşti şi Iaşi nu fac excepție. Le menționăm pe-amândouă pentru că acestea sunt, au fost capitalele celor două provincii-surori, „țărişoare”, Moldova şi Muntenia, care-au decis la un moment să-şi unească destinele într-o mai mare Românie. Moldova şi capitala ei au fost „sacrificate”, însă, cu acea ocazie, motiv pentru care moldovenii s-au mai împotrivit, au „crâcnit” şi s-au revoltat decenii bune după „fericitul eveniment”.
A trecut însă multă vreme de-atunci – a curs multă apă pe Dâmbovița, Cibin şi Bahlui –, de pe vremea „soarelelor” teatrale cu care se delectau ultimii fanarioți (sau primii domnitori din nou pământeni) sau de când Matei Millo o juca pe Coana Chirița, personajul nemuritor şi iconic creat de Alecsandri, într-un travesti burtos – moment care, practic, poate fi socotit începutul teatrului adevărat românesc, în limba română.
Directori morți, război, oameni cu măşti la gură şi la nas
A trecut mai ales, în ultimii doi ani, o necruțătoare pandemie pe tot globul (oare a trecut?), care a afectat cu asupra de măsură toate instituțiile teatrale şi toate locațiile de spectacol în format fizic, „în afara calculatorului” (offline, cum li se zice acum). Iar Teatrul Național Bucureşti (TNB), prima scenă a țării, nu a făcut deloc excepție.
De parcă asta nu ar fi fost suficient, TNB-ul a fost lovit şi de câteva drame specifice, adevărate tragedii. Doi directori – unul de „tradiție”, consacrat al teatrului, altul într-adevăr interimar – morți în doar o jumătate de an, asta nu-i ceva care se întâmplă oricui şi oricând: vorbim de marele actor Ion Caramitru (79 de ani) şi de interimarul Ioan Onisei (68 de ani).
În plus, colac peste pupăză, în februarie a început şi războiul din Ucraina, care a cam „luat maul” întregii planete şi ne-a secat cheful de viață pentru mulți ani de-acum încolo. Efectele asupra vieții economice, politice, culturale, artistice ale neaşteptatului eveniment sunt într-adevăr devastatoare. Cu toate acestea, Teatrul Național Bucureşti s-a remontat, s-a pus din nou pe picioare şi este gata pentru un nou început, aşa cum au anunțat reprezentanții săi într-o recentă conferință de presă.
Un nou început pentru TNB
„Anul 2022 nu părea să aducă nimic bun Teatrului Național „I.L. Caragiale”, care abia își revenea după pierderile, atât de neașteptate, ale lui Ion Caramitru și Ioan Onisei de la conducerea instituției… În februarie începea și războiul din Ucraina, cu toată trena de efecte devastatoare, nu doar asupra stării de spirit a românilor, ci și asupra contextului economic, cu implicații în viața cotidiană… Cui îi mai ardea de teatru!?”, se plângeau organizatorii cu această ocazie.
Însă… „În pofida tuturor greutăților și adversităților (dar și a adversarilor…), Teatrul Național „I.L. Caragiale” și-a onorat condiția de primă scenă a țării și, după primele 8 luni ale anului 2022, poate ieși la raport cu un bilanț mai mult decât bogat!”, ne-au asigurat aceiaşi organizatori (observăm tonul „milităros”, prezent în aceste zile și la alte instituții de cultură, probabil sub influența Ucrainei: „raport” etc.). În plus, TNB-ul este gata pentru un nou început, cel al noii stagiuni 2022-2023, după cum vom vedea.
TNB-ul se „laudă” cu 4 premiere „în stoc” şi 4 „pe țeavă”. La încă 2 se lucrează din greu
Să vedem mai întâi cu ce se „laudă” teatrul până acum, perioadă în care serviciul de interimat a fost asigurat, după moartea lui Onisei, de către actorul Mircea Rusu (contestat acerb de „lupii tineri” strânşi în jurul actorilor Mihai Călin şi Marius Manole şi criticat pentru asocierea sa cu Dan Puric şi cu falange „auriste”, dar asta organizatorii au omis să mai specifice la evenimentul respectiv şi în comunicatele de presă ulterioare).
În primul rând, cu producțiile teatrale lansate pe parcursul stagiunii trecute, din 7 februarie 2022, de când directorul Mircea Rusu le-a anunțat: „4 din producțiile anunțate la început de an au ieșit deja la rampă, alte 4 sunt gata să fie prezentate în premieră în lunile septembrie și octombrie, iar până la sfârșitul anului sunt în pregătire încă 2 spectacole”.
Să menționăm şi noi dintre acestea, cum făcea şi Pristanda cu steagurile de la „prefectură”: „Titanic Vals”, regia Dan Tudor (data premierei: 8, 10 aprilie, a cărui cronică am făcut-o pe acest site); „Casa de la țară”, regia Claudiu Goga (16-17 aprilie); „Părinți şi copii” (după Turgheniev, piesă de Brian Friel), regia Vlad Massaci (30 aprilie şi 1 mai), şi „Pescăruşul”, clasicul cehovian, în montarea neconvențională şi provocatoare a „tânărului furios” Eugen Jebeleanu (14-15 mai). Acestea sunt cele care au ieşit deja până acuma, dar bineînțeles că vor fi jucate „la greu” în noua stagiune care începe, anul acesta, pe 10 septembrie.
Am ales pentru tine câteva dintre noile producții, piese, spectacole care „vor urma” la TNB, până la sfârşitul anului, şi pe care să stai cu ochii, iar după premiera „oficială” (la care nu ai acces, fiind doar pe bază de invitație), să-ți achiziționezi conştiincios (şi din timp) biletele şi să le savurezi, singur – în stil „intelectual” – sau cu o companie plăcută, în sala de spectacol.
1. „MAȘINĂRIA: Musicalul”, libret de Jason Loewith și Joshua Schmidt, după piesa „The Adding Machine” de Elmer Rice, regia ALEXANDER HAUSVATER, scenografia Adina Mastalier.
Când şi unde are loc premiera spectacolului: 10, 11 septembrie (avanpremieră), 28 septembrie (premieră), la Sala STUDIO
Aceasta este producția care deschide „oficial” stagiunea la TNB, în datele de 10 şi 11 septembrie, adică sâmbăta şi duminica din weeekendul proxim. „În premieră absolută în România, în regia unuia dintre cei mai importanți regizori, Alexander Hausvater, Mașinăria. Musicalul este un musical „noir”, incitant și comic, o poveste despre prețul sufletului omenesc, susținută de partitura obsedantă a lui Joshua Schmidt, cu influențe gospel, operă, jazz și rock and roll”, comunică organizatorii.
Un „nebun” de geniu
Ce să mai spunem? Un „Hausvater”, şi mai ales un musical, nu se ratează. Şi cine a văzut, în anii ’90, capodopere teatrale precum „au pus cătuşe florilor…”, „La țigănci” sau „Teibele şi demonul ei” înțelege ce spun.
„Teatrul fără sacrificiu nu există”, îmi spunea regizorul într-un interviu pe care mi l-a acordat în 2015 (intitulat „Sunt jidovul rătăcitor, dar simt nevoia unui acasă”). Şi continua: „actorilor le este explicat la angajare în distribuţia mea că vom merge până la capăt. (…) nuditatea, violenţa, brutalitatea sunt lucruri pe care le cer actorului ca să ajungă la o personalitate extremă”.
2. „CEI DREPȚI”, adaptarea după Albert Camus și regia: MIHAI MĂNIUȚIU. Decorul Adrian Damian. Costume Luiza Enescu. Cu: Marius Manole, Marius Bodochi, Maia Morgenstern, Raluca Aprodu, Mirela Oprișor, Ciprian Nicula.
Când şi unde are loc premiera spectacolului: 21 septembrie (dată estimată), la Sala STUDIO
Este un text al francezului Albert Camus (scriitor esențial!, inclusiv ca dramaturg), care nu s-a mai jucat de mult (de fapt, nici nu ştiu dacă s-a mai pus vreodată în scenă la noi), aşa că natura de eveniment a acestei noi producții teatrale este clară şi evidentă. În plus, regia este asigurată de Mihai Măniuțiu, care, orice-am zice („strâmbând din nas” la spectacolele sale mai slabe din ultima vreme), rămâne unul dintre cele mai reputate nume ale teatrului românesc contemporan.
În plus, distribuția este puțin zis „grea”: Manole, Bodochi, Morgenstern, Aprodu şi Oprişor sunt dintre cei care asigură de mult delicii spectatorilor în sala de spectacol.
3. „CREATORUL DE TEATRU”, de Thomas Bernhard, regia ALEXANDRU DABIJA, scenografia arh. Gabi Albu, cu Marcel Iureș si actori ai TNB: Alexandru Bindea, Ana Ciontea, Alexandra Sălceanu, Lucian Iftime, Afrodita Andone, Victoria Dicu (remake al unui spectacol de la Teatrul Act).
Când şi unde are loc premiera spectacolului: dată încă neanunțată, la Sala STUDIO
Aceasta este una dintre cele două producții la care se lucrează acum, sau sunt încă în stadiul de proiect, programate să fie gata până la sfârşitul anului (dar-ar Dumnezeu!), de-aceea nu are data de premieră nici măcar estimată. Însă… textul şi autorul sunt deja clasice, regizorul Alexandru Dabija este un „clasic” al teatrului românesc contemporan, despre „clasicitatea” marelui actor Marcel Iureş ce să mai zicem, iar spectacolul de la Teatrul Act este el însuşi un „clasic” al spectacologiei bucureştene recente, jucându-se ani de zile la rând pe Calea Victoriei cu sala plină (şi sold-out). Aşa că interesul pentru acest nou spectacol de la TNB este evident.
4. „ACT VENEȚIAN”, de Camil Petrescu, regia ALEXA VISARION. Scenografia Viorica Petrovici. Cu: Richard Bovnoczki și Mirela Oprișor.
Când şi unde are loc premiera spectacolului: dată încă neanunțată, la Sala ATELIER
Acest spectacol este în aceeaşi situație cu cel de mai sus, urmând să aibă premiera – dacă Doamnele ajută – până la sfârşitul anului. Pe mine însă mă interesează un spectacol cu acest superb text clasic al lui Camil Petrescu, în regia lui Alexa Visarion (regizor care a semnat momente importante în istoria teatrului şi filmului românesc) şi interpretat de cei doi excelenți actori din rolurile principale: Richard Bovnoczki și Mirela Oprișor. Aşa că, din toată inima, „îi țin pumnii” TNB-ului!
Să menționăm şi celelalte reuşite de la bilanțul (de până acum) al lui 2022, cu care s-a „lăudat” principalul teatru al țării la recenta conferință de presă.
„Tot în acest an 2022, Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, prin Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”, a lansat, în ianuarie, cea de a VIII ediție a programului 9G la TNB (Noua Generație) cu un nou Regulament de desfășurare, mult mai ofertant pentru tinerii artiști, a organizat o nouă stagiune estivală la Amfiteatrul în aer liber de pe acoperișul teatrului și a organizat o serie de ateliere și workshop-uri: atelierul de Scriere Dramatică, coordonat de dramaturgul și scenaristul Mimi Brănescu, workshop-ul de scenografie Helmut Stürmer & Corina Grămoșteanu și atelierul teatral „Despre puterea secretă a cuvintelor”, sub conducerea regizorului Victor Ioan Frunză.
În plan internațional, anul 2022 a adus Teatrului Național I.L. Caragiale participarea la prestigiosul Festival Internațional de Teatru Kontakt de la Torun (Polonia) cu spectacolul lui Radu Afrim TREI SURORI, un scenariu (ne)firesc de liber după Cehov, prezentat în 26 mai pe moderna scenă a Centrului Cultural Jordanki.
Teatrul Național I.L. Caragiale a fost gazda Teatrului Național Habima din Tel Aviv, care a prezentat în iunie spectacolul Familia unui neam de Nava Semel, marcând Ziua Națională a Israelului prin acest turneu organizat sub auspiciile Ambasadei Israelului la București.
Iar în 25 și 26 septembrie 2022, Teatrul Național I.L. Caragiale va participa , alături de alte 17 teatre naționale de pe ambele maluri ale Prutului, la a VII-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău, cu spectacolele D’ale carnavalului, Casa de la țară și Noaptea lui Helver.
„Chiar dacă „interimatul” pare să fie încă marca instituției, ceea ce se întâmplă concret pe scenele și în sălile de spectacol sau în foaierele expoziționale ale TNB nu lasă să se întrevadă această plutire (temporară, sperăm!) pe valurile incertitudinii…”, încheie într- notă optimistă, aşa cum trebuie, reprezentanții Teatrului Național.