Nominalizată recent la paisprezece premii Emmy, miniseria „În sevraj”, difuzată de Disney Plus, impecabil scrisă și jucată, se concentrează pe ravagiile și tragediile umane provocate în SUA de folosirea în exces a opioidelor.
de Andreea Hentea,
Nominalizată recent la paisprezece premii Emmy, miniseria „În sevraj”, difuzată de Disney Plus, impecabil scrisă și jucată, se concentrează pe ravagiile și tragediile umane provocate în SUA de folosirea în exces a opioidelor.
Tragedia provocată de OxyContin, un analgezic prescris în Statele Unite (dar nu numai) cu recomandarea falsă că nu creează dependență, este urmărită de miniseria „În sevraj” / „Dopesick” (lansată în Statele Unite, în octombrie 2021, de platforma Hulu).
Departe de a se fi terminat, scandalul din jurul acestui produs lansat și susținut pe piață în urma unui șir crâncen de minciuni, este tratat cu minuțiozitate și fără concesii în această poveste tulburătoare.
Există, de asemenea, un documentar (disponibil la HBO Max) realizat de Alex Gibney, „Crima secolului” / „The Crime of the Century” (2021), care intră în detalii teribile despre marile produse farmaceutice care au creat un consum de opioide fără precedent, toate cu recomandarea că ajută oamenii să-și învingă durerea.
Totul începe în 1996, în orășelul minier Finch Creek din Virginia. Dr. Samuel Finnix (Michael Keaton), un medic inimos, începe să prescrie, cu cele mai bune intenții, un analgezic așa-zis revoluționar, OxyContin, lansat de gigantul Purdue Pharma cu asigurarea că elimină durerile și că nu creează dependență, pentru că substanța sa activă se eliberează în organism într-un interval de douăsprezece ore, spre deosebire de restul medicamentelor.
Este începutul unei afaceri de miliarde orchestrate de puternica familie care se află în spatele afacerii și în special de diabolicul Richard Sackler (Michael Stuhlbarg), care vine cu ideea lansării unui nou opiaceu cu efecte „minune” pentru a salva compania, aflată într-o perioadă de pierderi masive.
De aici, povestea alternează între 1996 și 2003, când doi procurori federali, Rick Mountcastle (Peter Sarsgaard) și Randy Ramseyer (John Hoogenakker) încep să instrumenteze cazul, unul dintre cele mai ramificate, complicate și greu de dovedit.
Pentru că în spatele administrării acestui analgezic se află neobosiții agenți de vânzare, persuasivi și motivați cu bani grei, beneficii atractive și excursii luxoase, instruiți să convingă chiar și cei mai profesioniști medici cu omisiuni și specificații liniștitoare despre efectele noului medicament.
Există, apoi, șirul nesfârșit de pliante colorate și lucioase, doar vârful icebergului unei campanii publicitare diabolice și milimetric orchestrate, care îngurgitează, pe rând, spitale și asociații care militează pentru terapia durerii, medici și pacienți.
Vedem cum capătă teren seminariile generos finanțate și speakerii motivaționali care jonglează cu emoțiile și cu durerile oamenilor. În fine, avem pacienți care se afundă într-o nebunească spirală a durerii și sevrajului, școli întregi în care adolescenții se droghează cu OxyContin, farmacii jefuite, violență în creștere, abandon familial, ravagii, suferință și moarte.
La toate asistă, deloc pasivă, Bridget Meyer (Rosario Dawson), o polițistă de la Brigada Antidrog care nu precupețește nimic în dorința de a dezvălui ravagiile unui drog mortal. Deși nu a fost nominalizată la Emmy, ea joacă unul dintre cele mai convingătoare personaje, într-o distribuție plină de interpretări vibrante și personaje memorabile.
La capătul acestui cinism criminal dirijat, care implică mult prea multe zerouri, se află pacienți nevinovați precum sensibila Betsy Mallum (Kaitlyn Dever), care lucrează în mină din copilărie, ca tatăl ei, și pe care un accident la coloană o transformă în dependentă de fatidicul OxyContin.
Miniseria creată de Danny Strong după cartea omonimă a lui Beth Macy ne prezintă extinsa rețea clădită pe durerea oamenilor. Efectul emoțional al cutremurătoarei povești nu ar fi fost același fără distribuția ireproșabilă.
Globul de Aur primit de Michael Keaton (protagonist și producător executiv), nominalizat și la Emmy, ca și colegii lui, Michael Stuhlbarg, Peter Sarsgaard, Kaitlyn Dever, Will Porter și Mare Winningham, recompensează crearea unor personaje memorabile.
Excepționalul Michael Stuhlbarg („Scara”) portretizează un Richard Sackler înspăimântător prin lipsa lui de empatie și de scrupule. Scund, cu talia groasă și cu privirea piezișă, moștenitorul imperiului Sackler, care deține compania Purdue Pharma, își rotește mereu ochii asupra colecției de artă de valoare inestimabilă de pe pereții luxoasei sale proprietăți, cu gândul de-a câștiga cât mai mulți bani și cât mai mult din admirația unei familii în care se simte disprețuit și marginalizat.
Michael Keaton este dr. Samuel Finnix, unul dintre cele mai interesante și emoționante personaje ale serialului, care își dorește cu adevărat să le ușureze viața pacienților săi chinuiți de dureri și este foarte implicat în viața comunității. El nu este însă conștient – cel puțin la început – de pericolul reprezentat de OxyContin, ajungând el însuși să-l utilizeze, în urma unui accident în care e implicat.
În fine, tânăra Betsy Mallum, cu familia ei iubitoare, dar intransigentă, încearcă să-și sensibilizeze mama, pe supusa Diane Mallum (Mare Winningham) cu privire la frământările ei, dar aceasta preferă să ignore complicațiile, și se supune judecății extrem de severe a tatălui său, Jerry Mallum (Ray McKinnon), și el un miner necăjit și chinuit de dureri, care preferă să-și știe fiica înstrăinată decât să o vadă ieșind din vorba lui.
Cei doi agenți de vânzări ai OxyContin, energicul Billy Cutler (Will Poulter) și aroganta lipsită de suflet Amber (Phillipa Soo) reprezintă două fețe ale medaliei și două atitudini față de modul neloial în care urcă în carieră prin vânzarea unui produs nociv.
Fie că ne revoltă autorul odios al acestui asasinat în masă ori mercantilii agenți de vânzare, fie că suntem mișcați de procurori empatici, adolescenți condamnați la dependență sau de părinți disperați, „În sevraj” ne tulbură profund, formulând un avertisment grav și un tablou al neputinței și al disperării care ar putea afecta, oricând, orice ființă umană.