Fantezie gotica

Terry Gilliam revine in aceasta luna pe marile noastre ecrane cu o pelicula care aminteste de „Alice in Tara Minunilor” sau „Vrajitorul din Oz” si care vorbeste despre adaptabilitatea si curajul copilariei.

Daca ati vazut „Aventuri in Las Vegas” (1998) sau „Armata celor 12 maimute” (1996), v-ati obisnuit deja cu stilul cinematografic al lui Terry Gilliam: realitatea tragica amestecata cu fantezia neagra, personaje ciudate care interfereaza cu eroul, atentia meticuloasa acordata costumelor si decorurilor.
Aceasta poveste pentru oameni mari celebreaza copilaria, ca taram fertil al imaginatiei si sediu al rezistentei impotriva necazurilor vietii de adult. Proiectul are la baza un scenariu scris de Gilliam si Tony Grisoni, care porneste de la cartea cu acelasi nume a lui Mitch Cullin si imagineaza o Alice moderna intr-o Tara a Minunilor prea plina de realitatea cruda. Jeliza-Rose (Jodelle Ferland) este o fetita poate prea ordonata pentru a merita parintii pe care ii are – amandoi sunt dependenti de droguri – , dar care reusesete sa se descurce in a le preparara „vacantele” de heroina. Jeliza isi umple timpul cu o multime de prieteni imaginari si o colectie de capete de papusi care ii solicita constant atentia. Cand mama ei (Jennifer Tilly) moare, Jeliza se muta cu tatal ei, Noah (Jeff Bridges), in fosta ferma a bunicilor, iar atunci cand acesta „ia o vacanta” permanenta, fetita pleaca in cautarea unei aventuri in propria imaginatie. Se intalneste cu vecinii excentrici: Dickens (care inoata prin lanurile de grau intr-un submarin, cautand un rechin) si sora lui, Dell (o taxidermista excentrica care se imbraca intr-un costum de vrajitoare ce aminteste de unul al unui apicultor).