Dihotomia bine-rau este una dintre temele fundamentale ale cinematografului, de la aparitia lui (la finele secolului XIX) si pana astazi. Cu radacini adanc infipte in genul epic, aceasta diviziune se individualizeaza prin relatia dintre un element pozitiv al societatii (fie el un politist, un avocat sau un agent al serviciilor secrete) si un element negativ (criminalul care poseda, obligatoriu, o inteligenta iesita din comun si o dorinta permanenta de a-si testa adversarul), ambii aflandu-se intr-o relatie simbiotica in care se testeaza reciproc si isi arunca unul altuia indicii sau amenintari. Astfel, unele filme – cum este si cazul celui de fata – isi trag seva tocmai din aceasta pendulare dintre cei doi, rezultatul final fiind de cele mai multe ori unul favorabil partii pozitive. „Ruptura” ni-l prezinta pe Ted Crawford (Anthony Hopkins), care, dupa ce descopera ca sotia lui il inseala, o impusca aproape mortal si la proces se reprezinta singur, renuntand la dreptul de a avea un avocat. Partea adversa (reprezentata de catre procurorul acuzarii) este Willy Beachum (Ryan Gosling), care incepe o cruciada personala impotriva unui adversar care se dovedeste redutabil. Cei doi actori fac o pereche credibila pe ecran, chiar daca per ansamblu filmul nu straluceste la fel ca alte pelicule care exploateaza aceeasi dihotomie.