Dracula Film Festival 2022. Ana Ularu, în juriul festivalului de film de groază de la Brașov

Merită să iei trenul să te duci spre Brașov săptămâna aceasta (nu recomandăm mașina personală, ținând cont de traficul infernal de pe Valea Prahovei), pentru proiecțiile acestui festival de film fantastic. 

Dacă nu poți din prima zi, de miercuri, măcar într-una dintre zilele de weekend ale manifestării. Filme prezentate în avanpremieră ca “Watcher” sau “Capra cu trei iezi” vor face deliciul cinefililor brașoveni, dar și din restul țării.

Brașov, decor ideal pentru un astfel de festival

Atunci, în weekend, e de așteptat să se “încingă” bine de tot treaba (că tot vorbim de torturile medievale pentru care a rămas renumit acest conte Dracula, de la care festivalul își ia numele, identificat deseori cu domnitorul român Vlad Ţepeș). Dracula Film Festival se deschide miercuri cu proiecția lui “Halloween Ends”, film care intră, începând de vineri, și pe ecranele bucureștene.

Una este să-l vezi, însă, în sala aseptică și insipidă de la cine știe ce mall, și alta să-l vezi la Brașov. O dată în decorul paradisiac autumnal, cu miros de aer curat de munte, pe de altă parte în burgul medieval care-amintește de Dracula, de torturi specifice epocii în care acesta a trăit și de alte aspecte necesare unui festival de “film de groază” reușit.

Pe urmele lui Vlad Ţepeș

Locația Brașovului era, într-un fel, predestinată pentru organizarea acolo a unei astfel de manifestări. Străvechiul burg săsesc (denumirea originală în germană a localității este Kronstadt, adică “orașul coroanei”) este deseori asociat cu figura legendară a contelui Dracula sau cu eponimul acesteia, domnitorul român Vlad Ţepeș (1428/31–1476/77).

Se știe acum că atrocitățile atribuite lui Vlad Ţepeș sunt, de fapt, colportate de negustorii sași brașoveni, supărați că domnitorul român le încălcase cine știe ce privilegii. Ei au răspândit, prin așa-numite “pamflete” (povestioare care circulau din mână în mână, în tiraje de serie, profitând de proaspăta inventare a tiparului), fel de fel de istorioare cu “bampirul” băutor de sânge de la sud de Carpați.

Adevărata viață a lui “Dracula”

În realitate, Vlad al III-lea, voievodul Valahiei, a avut o viață destul de scurtă și nefericită. A ajuns prima oară pe tronul Ţării Românești când avea mai puțin de 20 de ani (și, într-adevăr, e bine cunoscută cruzimea adolescenților la acea vârstă), pentru puțină vreme însă, și se va întoarce acolo încă de două ori, ultima oară doar pentru mai puțin de o lună.

Temutul “Impaler” a stat însă închis, într-un castel din Vișegrad, timp de 12 ani (!), ținut în captivitate de vărul său bun, regele ungur Matei Corvin. Când în sfârșit își recapătă tronul Munteniei, este ucis în mai puțin de o lună (se pare, în timpul unei vânători cu șoimi), de propriii săi boieri, urmare a conflictului care însângera țara între două “clanuri” nobiliare: Basarabii și Craioveștii.

Draci, dragoni și “Drăculești”

“Specific național”, un “blestem românesc” de a ne asasina conducătorii (vezi cazuri până în epoca modernă) sau un aspect obișnuit în acele vremuri “întunecate” ale Evului Mediu (suntem cam în vremea războiului englezesc “al celor două roze”, între casele York și Lancaster)? Greu de spus, istoricii se află în imposibilitate de a oferi o interpretare tranșantă.

Cert este că tânărul Vlad purta și numele de Drăculea (după tatăl său, tot Vlad pe nume, cavaler al Ordinului occidental al Dragonului; românii, neobișnuiți cu această figură heraldică, au creat atunci pe loc cuvântul “drac”, cu conotațiile bineștiute). Ei sunt “Drăculeștii” în istoria noastră, cum suna titlul unui roman istoric scris de Georgina Viorica Rogoz.

Drago, Dracul, Drăculea, Dracula. Cum s-a creat „legenda”

De-aici, odată cu apariția, în anii 1880, a romanului gothic-horror “Dracula”, scris de un irlandez care nu călcase niciodată în Estul Europei, Bram Stoker, identificarea domnitorului cu personajul central de-acolo, deschizându-se astfel calea unei confuzii de proporții istorice.

Lucrurile sunt bine documentate și lămurite într-o carte monografică mai veche: “Pe urmele lui Vlad Ţepeș“, scrisă de istoricul Radu Ştefan Ciobanu (ed. Sport-Turism, 1979). Nu recomand lucrările americane pe această temă (gen Radu Florescu), pentru că ele nu fac decât să adâncească “mitul” creat în jurul lui Vlad Ţepeș și confuzia istorică interesată.

Pseudo-“castelul lui Dracula”

De ce s-a ales Brașovul pentru “branduirea” sa în jurul figurii lui Vlad Ţepeș și a lui Dracula? Mai potrivită este Sighișoara (singura cetate medievală încă locuită din lume, nu?), unde viitorul domnitor și-a petrecut mare parte din copilărie. Deși la rândul ei una dintre cele șapte “cetăți” transilvane, Sighișoara nu are însă infrastructura de care se bucură mult mai dezvoltatul Brașov.

În plus, Brașovul se află aproape de celebrul castel de la Bran. Deși Vlad de-abia a trecut pe-acolo, castelul fiind mult mai asociat cu figura Reginei Maria (însăși inima reginei a fost păstrată acolo, până la aducerea casetei la Muzeul Național de Istorie), cum castelul lui Dracula descris de Bram Stoker în roman, cel din Pasul Tihuța, nu prea există și e mult mai greu de ajuns acolo, Branul a ajuns să fie marketat drept “castelul lui Dracula”. Şi așa a rămas și va rămâne.

Ediție-“mamut” a Festivalului Dracula

Era, așadar, inevitabil ca, mai devreme sau mai târziu, Brașovul să servească drept gazdă unui “festival de film fantastic”, cu accent pus, însă, pe filmele de groază sau horror, un subgen extrem de consistent al respectivei cinematografii. Evenimentul a început să se desfășoare încă de acum 10 ani, în organizarea Asociației Culturale FANZIN, și a crescut de la an la an.

Ediția aniversară, a 10-a, pare una “mamut”, profitând și de proaspetele “relaxări” post-pandemice permise de autorități, și se va desfășura la Brașov între 12 și 16 octombrie. Filme mult-așteptate ca “Everything Everywhere All at Once” sau românescul “Capra cu trei iezi” (cu Maia Morgenstern în rolul titular) vor putea fi văzute la actuala ediție a festivalalui. 

Proiecțiile vor avea loc la locații din Brașov precum Cinema Astra sau Cinemateca Patria și vor fi însoțite de numeroase evenimente conexe. Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul oficial www.draculafilm.ro. 

Competiție “strânsă” la Dracula

Conform organizatorilor, “Festivalul internaţional de film fantastic de la Braşov, Dracula Film Festival, aniversează 10 ani de existență cu evenimente cinematografice unice, premiere europene, Q&A-uri cu autori ai filmelor, workshop-uri și expoziții”. 

Festivalul are și mai multe secțiuni competiționale: Dracula Trophy este premiul care se acordă pentru cel mai bun lungmetraj, Little Dracula și Vlădutz sunt premiile ce se acordă scurtmetrajelor internaționale și românești, iar Dracula Digital este secțiunea dedicată tinerilor amatori care realizează scurtmetraje cu telefonul mobil.

10 filme “de groază” se bat pentru trofeul Dracula

“Dintre cele 376 de filme de lungmetraj înscrise, 10 producţii din Germania, Regatul Unit, Argentina, Franţa, Australia, Spania și Coreea au fost selecţionate în competiţia principală a celei de-a zecea ediţii a festivalului, competiție în care filmul câștigător va primi marele premiu Dracula Trophy”, conform autorului selecției, Ioan Big, director al festivalului, jurnalist și colaborator cu numeroase publicații românești și străine.

“Filmele din competiția de lungmetraj au fost evaluate prin prisma unui mix de aprecieri legate de originalitatea ideii, inovativitatea dezvoltării sale într-o poveste, precum și relevanța, fluiditatea și prospețimea transpunerii într-un produs audiovizual coerent”, a declarat Ioan Big, directorul Dracula Film Festival.

Ana Ularu, șef de juriu, pe post de „Contesă Dracula”

Așadar, cele 10 filme selectate în competiția de lungmetraj sunt: “Walking Against the Rain” (Marea Britanie, 2022), “Mimist” (Coreea, 2021), “The Devil’s Hideout” (Spania, 2022), “Red Sky Metal Giants” (Argentina, 2022), “Blades in the Darkness” (Germania, 2022), “The Creeping” (Marea Britanie, 2021), “In albis” (Spania, 2022,), “A Life on the Farm” (Marea Britanie, 2021), “After She Died” (Australia, 2022) şi “The Hermits” (Franța, 2022). 

Totodată, organizatorii au anunțat că “câştigătorul Dracula Trophy, premiul care se acordă pentru cel mai bun lungmetraj, va fi desemnat anul acesta de un juriu internaţional prezidat de actriţa Ana Ularu (România), cunoscută la nivel internațional, cu peste 50 de roluri în filme de cinema şi de televiziune, în diverse producții românești sau internaționale, Javier Garcia Caballero (Spania), fondatorul și directorul Festivalului European de Film Fantastic din Murcia – Sombra, manager cultural, publicist și muzician, cu o carieră de peste 25 de ani, și Timo Vuoresola (Finlanda), regizor care a cunoscut succesul internațional semnând regia filmului cult Iron Sky (2012), iar anul acesta va avea două noi filme în cinematografe: Jeepers Creepers: Reborn și 97 Minutes”.

Toate cele 10 filme din competiția de lungmetraj se vor proiecta la Cinemateca Patria din Brașov, iar intrarea va fi liberă în limita locurilor disponibile. Totodată, filmele vor putea fi vizionate și online, contracost, pe platforma Eventbook (valabil, atât off-line, cât și on-line, și pentru cele 24 de filme din competiția de scurtmetraj: au fost selecționate, de către criticul de film Cristi Mărculescu, 19 scurtmetraje internaționale și 5 scurtmetraje românești).

Un “Halloween” cu anticipație la Kronstadt

Totodată, la cea de-a X-a ediție a Dracula Film Festival, în afara competiției de lungmetraj, vor fi proiectate mai multe filme în avanpremieră națională, dar și în premieră la Brașov. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Astra din Brașov.

Printre acestea se numără “Halloween Ends” (regia David Gordon Green, cu Jamie Lee Curtis), “Everything Everywhere All at Once” (regia: Daniel Kwan & Daniel Scheinert, cu: Michelle Yeoh și… Jamie Lee Curtis), “Watcher” (regia Chloe Okuno, cu: Maika Monroe, Mădălina Anea și… mulți alți actori români, filmul fiind plasat și turnat la București), “Coupez!” / “Final Cut” (regia Michel Hazanavicius, cu Romain Duris și Bérénice Bejo – film cu zombies, filmul de deschidere al ediției de anul acesta a Festivalului de la Cannes, unde a provocat un mic scandal, legat de folosirea de către regizor a literei “Z”, deși e vorba de o coincidență, Hazanavicius fiind un reputat anti-rus, ant-Putin, mai exact, autor al unui film extraordinar despre Cecenia, “The Search”).

Maia e Capra, iar Bodochi Lupul

Noile filme românești “Katharina” (regie, scenariu și interpretare: Florian Zapra, aflat la debut în lungmetraj, cu actrița Ely Ciotmonda) și “Capra cu trei iezi” (după Ion Creangă, scenariul și regia: Victor Canache, cu: Maia Morgenstern – Capra – și Marius Bodochi – Lupul) vor îmbogăți programul actualei ediții a Dracula Film Festival.

Cum am mai zis, “Festivalul internațional de film Dracula se deschide miercuri, 12 octombrie, cu proiecția filmului american Halloween Sfârșitul / Halloween Ends, acesta fiind proiectat în avanpremieră națională”, îi îmbie la Brașov pe cinefili organizatorii.

Invitați de marcă și evenimente speciale. “Contele Dracula” in persona

Totodată, conform acelorași organizatori, “la ediția a X-a a festivalului internațional de film fantastic Dracula vor avea loc o serie de evenimente speciale, menite să celebreze ediția aniversară a festivalului de la Brașov. Oaspeți de seamă din Spania, Italia, Finlanda și România vor întâlni publicul iubitor de fantasy & horror, într-o serie de evenimente speciale care se vor desfășura pe parcursul celor 5 zile de festival”.

Să spunem doar că celebrul operator și producător de film român Vlad Păunescu va primi la Brașov titlul onorific de… “Conte Dracula”.