Ardeii iuți, secole de semnificații

AVENTURA CULINARĂ. Fie că sunt roşii, verzi, galbeni sau portocalii, ardeii iuţi promit să facă orice masă mai interesantă.

Ardeii iuţi au făcut lumea culinară mai interesantă, odată cu importarea lor din America, şi i-au protejat pe oameni de paraziţi, blesteme, tâlhari, vampiri şi deochi.

Când a descoperit America, pe 12 octombrie 1492, Cristofor Columb a reuşit, într-un fel, ce şi-a propus – exploratorul căuta, de fapt, un drum mai scurt către India, pentru a deschide o nouă piaţă de condimente. Alături de cartofi şi porumb, coloniştii au adus în Europa ardeii iuţi, iar lumea culinară nu a mai fost niciodată aceeaşi. Abilitatea lor de a se adapta la aproape orice tip de climat şi fascinaţia pe care o exercită asupra gurmanzilor au condus la cultivarea acestor condimente pe tot mapamondul.

.

Condimentul minune în mitologie

Uitaţi de usturoi, gloanţe din argint şi ţăruşi din lemn. Ardeii iuţi erau puşi pe foc pentru a ţine la distanţă vampirii şi vârcolacii. Fumul astfel rezultat nu punea la respect doar creaturile nopţii, ci şi paraziţii de orice fel: gândaci, muşte, şobolani. Condimentul pomenit adesea în mitologiile aztecă şi maiaşă a ajuns să fie folosit şi în vrăjitorie, iar în unele culturi este considerat extrem de eficient împotriva deochiului. Afroamericanii din sudul Statelor Unite credeau că, pentru a creşte cât mai iuţi cu putinţă, ardeii trebuiau să fie plantaţi de un om nebun. Altele sunt obiceiurile şi superstiţiile când ne referim la plaiurile mioritice, unde se crede că blestemele pot fi alungate prin presărarea prafului de ardei în jurul casei. Să nu uităm nici de incantaţia „să fie moaşa la primejdie iute ca ardeiul”, rostită de moaşe la masa organizată în a treia zi de Bobotează.

.

Iuţeala, un mecanism de apărare

Ardeii sunt printre primele plante cultivate în cele două Americi şi au intrat în istoria agriculturii acum mai bine de 6.000 de ani. Iuţeala lor este dată de substanţa numită capsaicină, care se măsoară în unităţi Scoville (măsuratoarea are la bază diluarea extractului de ardei iute) şi este, de fapt, o armă chimică dezvoltată de plantă pentru a se proteja de paraziţi. Dincolo de superstiţiile prezentate mai sus, sunt benefici pentru bolile respiratorii, arderea rapidă a grăsimilor din corp şi accelerarea metabolismului. Mai pot fi folosiţi în curele de slăbire, deoarece suprimă apetitul. Alte întrebuinţări ale ardeilor iuţi au scopuri decorative –unele soiuri sunt crescute special pentru asta – sau defensive, capsaicina fiind folosită la realizarea sprayurilor lacrimogene.

.

GRENADA ECOLOGICĂ

Ardeii iuţi vor fi transformaţi în instrumente de asalt. Indienii se pregătesc să producă la scară largă o grenadă ecologică şi extrem de funcţională, pentru realizarea căreia vor folosi ardeii din specia “naga jolokia”. Aceasta imobilizeză adversarii fără să-i rănească, însă nu va funcţiona la oamenii care nu simt iuţeala din ardei.

.

Cifre:

9.500 de ani au trecut de când ardeii iuţi fac au intrat în dieta indigenilor din America de Sud şi Centrală.

1494 este anul în care Diego Álvarez Chanca, medicul lui Cristofor Columb, a dus ardeii iuţi în Spania.

51 de ardei iuţi a mâncat indianca Anandita Dutta Tamuly („cea mai picantă femeie din lume”) în două minute.

300.000 de unităţi Scoville (SHU) au cei mai iuţi ardei. Recordul este deţinut de naga jolokia (1.000.000 SHU).

140 de tipuri de ardei iuţi există în Mexic, o ţară cu tradiţie în cultivarea şi consumul acestor condimente.