Dana Rogoz a sărit în apărarea Evei Măruță
Eva Măruță, la doar 8 ani, a oferit o interpretare impecabilă în filmul „Tati part time”. Debutul său în lumea cinematografiei a fost o sursă de mândrie pentru părinții ei, Andra și Cătălin Măruță. După lansarea filmului „Tati part-time”, internauții s-au împărțit în două tabere, unii care au apreciat prestația Evei și alții care au criticat-o și i-au adresat cuvinte dure. Acum, Dana Rogoz a venit și ea în apărarea Evei, după ce și Adela Popescu a avut o reacție dură referitoare la acest subiect.
„Să te apuci să înjuri un copil pe internet, în timp ce fluturi steagul „libertății de exprimare”, este pur și simplu grețos.
Am urcat pe scenă de la vârsta de 3 ani. Am devenit Abramburica la vârstă de 9 ani, adică exact vârsta pe care o are acum unul dintre copiii mei. De foarte multe ori în copilăria mea am fost întrebată „ce sunt părinții?”, de către alti adulți, probabil părinți la rândul lor, care porneau de la premiza că sigur vreunul dintre părinții mei e cel puțin actor, regizor sau mare producător de televiziune. Ei bine, dezamăgirea se așternea imediat pe fața lor când le răspundeam că „nu, părinții mei sunt ingineri chimiști.” Ba unii chiar insistau cu „nu se poate, atunci altcineva în familie…?”, „Nu, absolut nimeni din familia mea nu a mai avut vreodată legătură cu domeniul artistic…”.
Dar în același timp, de-a lungul celor 35 de ani de când sunt în fața publicului, am lucrat cu actori extraordinari, ai căror părinți erau artiști extraordinari. Sunt convinsă că și ei au avut de suferit pe subiectul ăsta și au învățat, de nevoie, să treacă peste bârfele din culise. Concluzia e că unii oameni triști, nemulțumiți de vieților lor, te vor judeca oricum, indiferent de cât de performant ajungi să fii într-un domeniu și indiferent de istoricul pe care îl ai”, a scris Dana Rogoz pe Instagram.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 13
Dana Rogoz: „Mai rău de atât nu se poate ajunge”
Dana Rogoz nu a dat niciun nume în postarea ei, dar, având în vedere reacțiile din ultima vreme, este clar că ea s-a referit la Eva Măruță. De asemenea, actrița s-a gândit și la copiii ei și la modul în care ar acționa dacă Vlad sau Lia ar primi un astfel de tratament.
„E prima oară când mă gândesc mai serios ce aș face dacă vreunul dintre copiii mei ar vrea să aleagă drumul pe care am mers eu. Ce ar trebui să fac dacă aș vedea că unul dintre copiii mei are o înclinație către domeniul ăsta? E normal că tocmai eu să le ofer mai puține șanse copiilor mei, decât mi-au oferit mie părinții, care nici măcar nu aveau legătură cu lumea asta? Tocmai eu care știu acum cât de important a fost să am susținerea părinților pe acest drum, încă de când eram foarte mică? E firesc să fiu mentor pentru alți adolescenți care visează să devina actori, să lucrez cu atât de mulți alți copii, ajutandu-i de fiecare dată cu sfaturi, în baza experienței personale, dar cu ai mei nu? Ar trebui să îi opresc, să îi întorc din drum, să îi sperii vorbindu-le despre cât de rea poate fi lumea și cât de nedrept ar putea fi judecați? Să nu îi las să încerce profesia pe care eu o iubesc și despre care le vorbesc cu pasiune mereu, doar din dorința de a-i proteja?
Adevărul e că ei vor crește cu eticheta „baiatu’ lui..” și „fata lui…” indiferent de domeniul în care vor profesa. Că alegi să îi arăți sau nu în spațiul public, că îi ții cu spatele în social media sau când faci postări comerciale, ei tot vor fi – mai ales pentru cei cu care vor intra inevitabil într-o competiție în viața lor – „copiii lui..”. E o etichetă cu care s-au născut, într-o țară care are plăcerea și priciperea fantastică de a eticheta, de a judeca, de a trage concluzii, de a analiza fară niciun fond la bază. Vă spune cineva care trăiește și acum cu toate etichetele posibile și imposibile: eticheta de „sigur fiica cuiva din industrie”, eticheta de „soție de regizor” – chiar dacă aveam deja 15 ani de muncă în fața publicului, înainte să îl cunosc, eticheta de „femeie întreținută” – chiar dacă mi-am câștigat independența financiară de mică, având salariu de la vârsta de 8 ani, eticheta „actriță de seriale TV” – pusă de oameni care nu au avut niciodată curiozitatea să mă vadă la teatru sau în alt gen de producții sau eticheta „vedetă cu viață glamour, care habar n-are de greutăți” – chiar dacă am avut o viață atât de complicată, încât prietenii se întreabă cum de mai sunt totuși sănătoasă la cap. De absolut toate aceste etichete mă lovesc aproape zilnic, chiar și după 35 de ani de carieră. Poate tocmai de aceea mă bucur atât de mult de un casting luat pentru o producție internațională, de o selecție sau un premiu la un festival internațional. Pentru că de fiecare dată acolo am șansa să fiu privită de la zero, fară așteptări, fară etichete.
Dar să înjuri un copil pe contul administrat de părinții lui, fară nicio jenă, ba chiar considerându-te îndreptățit, mi se pare că e exemplul cel mai clar că mai rău de atât nu se poate ajunge în „dialogul” din social media.
P.S. E 3:27 dimineața și mă gândesc cum copiilor mei poate le-ar fi mai bine afară, pe viitor, unde ar avea luxul de a fi priviți fără prejudecăți”, a mai scris Dana Rogoz.
Citește și: