Homepage  / Televiziune

Dan Rădulescu și Bogdan Cotleț, vecinii de la Scara B. „Multe din întâmplările prezentate în serial au un sâmbure de adevăr”. EXCLUSIV

Dan Rădulescu și Bogdan Cotleț, vecinii de la Scara B. „Multe din întâmplările prezentate în serial au un sâmbure de adevăr”. EXCLUSIV

de Cătălina Matei,

Atenție, locatari! Începe comedia la „Scara B”, din 12 septembrie mai precis, când Pro TV difuzează primul episod al noului serial, în care vom avea ocazia să-i vedem și pe Cătălina Mihai, Dan Rădulescu, Bogdan Cotleț și Ana Dumitrașcu în rolurile unor locatari cu întreținerea la zi. Mai mult sau mai puțin!

Nu orice asemănare cu persoane sau evenimente reale este pur întâmplătoare”… este avertismentul pe care ni l-a dat Bogdan Cotleț, scenarist și actor în noul serial, alături de Dan Rădulescu. Cei doi îi interpretează pe Șerban și pe Dan, doi prieteni din copilărie care ajung să împartă apartamentul 46.

Cum au ajuns cei doi să scrie replici pentru „Scara B”, noul serial de la Pro TV? Și ce fel de personaje interpretează cei doi? Aflăm de la Bogdan Cotleț (pe care îl putem vedea și în serialul „Atletico Textila” de pe VOYO) și Dan Rădulescu din cele ce urmează…

Cum ar suna o scurtă prezentare a personajului pe care îl interpretați?

Dan Rădulescu: Coincidență, (sau nu!), personajul pe care îl interpretez se numește chiar Dan și este, cumva, inspirat din viața mea reală: un burlac care locuiește la etajul doi. 

Trebuie să mărturisesc că la început am fost ușor reticent la această idee, dar Bogdan (Cotleț) m-a convins că ar fi amuzant să mă cheme ca în realitate, argumentul suprem fiind că, până la urmă, este totuși un serial de ficțiune și că asemănările și deosebirile de realitate pot începe și se pot termina unde vrem noi, fără ca lumea să își dea neapărat seama ce e cu adevărat real și unde începe ficțiunea. 🙂

Așadar, Dan e un locatar atipic, care nu își prea deranjează vecinii, dar care nici nu se prea intersectează cu ei, funcționând după alt fus orar decât majoritatea celor din bloc: la el, ziua începe pe la 17:00 și se termină spre dimineață. E o prezență discretă în scara blocului, a „smooth operator”: Îi plac petrecerile, mai ales cele în doi, drept pentru care aduce deseori domnișoare acasă.

Acest stil de viață este, însă, întrerupt de mutarea bruscă a prietenelui său, Șerban, cu el în apartament.

Ceea ce la început avea să fie o măsură temporară se transformă în motorul principal al acestui apartament, în primul sezon: cum conviețuiesc un burlac convins și un computer geek în același spațiu locativ, fără să se scoată din sărite?!

Bogdan Cotleț: Păi, colegului Dan îi place să spună că personajul meu este un gamer, dar eu îl consider mai mult un IT-ist care se mai și joacă. E într-o căsnicie de 9 ani cu ultima dintre toate cele 2-3 partenere pe care le-a avut în toată viața sa și, deși sunt caractere aproape total opuse, este cel mai bun prieten al lui Dan, cu care se știe din copilărie.

La început locuiesc la 8, dar mă mut la 6 – pe capul prietenului mai sus menționat. Oricum, toti vecinii mă știu de mic, pentru că am copilărit aici. Dar acum am, probabil, aceeași relație pe care o are un adult in his late thirties cu vecinii – aproape inexistentă. 🙂 Ne salutam, dar mai mult ne vedem de viețile noastre. Sau, în cel mai rău caz, se lasă cu boscorodeală. De unul singur ne-a fost frică, care ne-a și semi-bully-uit cand eram mici, dar acum ne simțim superiori – pentru că, na, săracu’, e un pseudomistic care se crede Steven Seagal.

Care a fost cea mai mare provocare pentru voi cât timp ați filmat pentru acest proiect?

Dan Rădulescu: Una din cele mai mari provocări la filmările pentru acest proiect a fost, cu siguranță, să învăț să mă detașez de ceea ce am scris. Dragoș (Buliga) ne-a permis, ba chiar ne-a invitat să participăm la toată filmarea, ceea ce a avut un dublu efect: pe de o parte, am fost fascinat să văd cum ceea ce ne-am imaginat a fost transpus în realitate, pe de altă parte, a trebuit să accept faptul că actorii, fiecare cu personalitatea lui, au dat o notă personală interpretării, ba pe alocuri au și schimbat câte un cuvânt-două (ceea ce este și firesc să facă). Reacția imediată este să te frustrezi că ei nu spun exact cum ai scris tu acolo, apoi, cu timpul, înveți să te relaxezi și să accepți că procesul de creație este unul fluid și că munca la un proiect de dimensiunile astea se face cu răbdare, concesie, cooperare, dar mai ales generozitate.

Bogdan Cotleț: Faptul că nu terminasem de scris toate episoadele și încă mai lucram la asta când ajungeam acasă sau în zilele în care nu filmam la Scara B sau la Atletico Textila. A, de fapt nu, stai… Cea mai mare provocare a fost că NU AM MAI SCRIS LA UN SERIAL ÎN VIAȚA MEA! (râde) E cu totul altă perspectivă pentru mine și sentimentul de responsabilitate e copleșitor, la fel ca și încrederea cu care am fost investit de (aproape) toți colegii de platou. Dar până la urmă, rezultatele vor vorbi de la sine. Și, nu în ultimul rând, faptul că vezi în fața ochilor cum prinde viață ceva ce a existat, până la un anumit punct, doar în mintea ta – în sensul că, pe lângă că se întâmplă, evoluează în feluri în care nu te-ai fi gândit. Și trebuie să știi când și cum să te bucuri de asta. Nu stăpânesc încă această artă, de a da frâu liber schimbărilor, dar muncesc la asta.

Voi doi sunteți și scenariștii acestui serial. De unde a plecat această poveste?

Dan Rădulescu: Povestea acestui serial pornește din pandemie, atunci când, siliți de împrejurări, am fost nevoiți să renunțăm o perioadă la teatru, așa că, la inițiativa lui Bogdan Cotleț, am făcut un sketch-show („Meniul Zilei” pe youtube). Sketch-show a fost văzut de Dragoș Buliga, care ne-a întrebat dacă vrem să scriem ceva mai „big” și, de acolo, restul e istorie. (râde)

Și câte dintre întâmplările pe care le vom urmări sunt inspirate din experiențele voastre reale?

Bogdan Cotleț: FOARTE multe, dar o să zic că nu toate, ca să nu se simtă cineva vizat. Dar, cu siguranță, NU orice asemănare cu persoane sau evenimente reale este pur întâmplătoare. 🙂

Dan Rădulescu: Multe din întâmplările prezentatate în serial (cel puțin în cazul băieților) au un sâmbure de adevăr, dar au fost puțin „cosmetizate” și exagerate pentru efectul comic. Vă las pe voi să descoperiți unde se termină adevărul și unde începe ficțiunea. 🙂

Cât de ușor sau, dimpotrivă, greu v-a fost să vă scrieți propriile replici?

Dan Rădulescu: Mai multă lume m-a întrebat dacă nu e „ciudat” să îți scrii propriile replici. Răspunsul este nu, nu ni s-a părut ciudat, dimpotrivă: mai complicat e uneori să scrii replicile unui personaj care nu seamănă deloc cu tine și ale cărui expresii, valori, moduri de gândire nu rezonează așa de mult cu tine. Poate una din marile provocări a fost să scriem pentru fete, mai ales pentru cele care fac videochat. Dacă ne-a ieșit sau nu, rămâne să ne spuneți voi!

Bogdan Cotleț: Păi, având în vedere că personajele sunt în proporție de cel puțin 12% ca noi, destul de ușor. Noi, actorii, de obicei aruncăm foarte mult vina pe scenariști – ba că replica aia e nu-știu-cum, ba că „nu sună românește”, așa că de data asta, mie și lui Dan nu ne-a rămas decât să ne înjurăm unul pe celălalt. Mă rog, și Dragoș să ne înjure pe amândoi. Dar, până acum, nu am avut plângeri majore. (râde)

Cum ați ajuns să filmați în acel tip de bloc? Nu se încadrează nici în arhitectura comunistă, „cutiile de chibrituri”, dar nici în stilul rezidențialelor de acum…

Bogdan Cotleț: Știu că pare un bloc real, noi nici după două luni de filmări nu găsim imediat ieșirea, pierdem contactul cu realitatea – dar este un platou. Da, arată al naibii de realist, dar e un platou. Și aici este, evident, în cea mai mare parte, meritul celor de la decoruri și scenografie. De fapt, și eu, și Dan, am fost extrem de impresionați de profesionalismul tuturor celor cu care am lucrat. Oricum, și Dragoș, din câte îmi aduc aminte, a tras destul de tare să nu fie chiar un bloc clasic, ci unul mai… greu de localizat, ca să fie cât mai abordabil. Și, bineînțeles, mai este și un considerent logistic – și anume că dacă am fi făcut niște apartamente foarte mici, ar fi fost extrem de complicate filmările din punct de vedere al spațiului. Gândiți-vă că, în afara cadrului, mai sunt cel puțin 3 camere cu operatorii lor, + asistenți de cameră, + 2 sunetiști, + asistent de regie – și, de cele mai multe ori, încă o grămadă de altă lume. Este o mașinărie complexă, dar e realmente o plăcere și o bucurie să o vezi cum funcționează.

Foto: Pro TV; Instagram

Citește și:

„Scara B”, serial nou la Pro TV din această toamnă. Primele informații despre proiect

Urmărește-ne pe Google News
ALTE ARTICOLE INTERESANTE

Lasă-ne emailul tău ca să-ți trimitem zilnic cele mai importante articole scrise de jurnaliștii TVMANIA

Abonează-te
buton