Cu o „vechime” de 21 de ani în rândul oamenilor căsătoriți cu acte-n regulă, Orlando Zaharia știe exact cine e „chef-ul” în casă: soția! Iar Mădălina se pricepe grozav să organizeze toate surprizele în cuplu. Cât despre o reeditare a nunții lor, cei doi și-ar dori ca la eveniment să gătească… colegii de la „Chefi la cuțite”, al cărei nou sezon începe din 10 martie, la Antena 1.
O căsnicie condimentată! Cu sare și piper, în cantități optime! Așa este relația dintre Chef Orlando Zaharia și soția sa, o poveste de dragoste care a început cu vreo 24 de ani în urmă, dintre care 21… cu acte-n regulă. Cei doi s-au întâlnit prima dată în 2001, într-un fast food din Piața Romană din București.
Până când la Antena 1 va începe un nou sezon „Chefi la cuțite”, pe 10 martie mai precis, iată ce am aflat despre relația dintre Chef Orlando și Mădălina Zaharia…
Înțeleg că aveți ceva „vechime” în rândul oamenilor căsătoriți. Cum a început povestea voastră?
Chef Orlando: Avem o „vechime” de 24 de ani împreună și 21 de ani de la nuntă – practic, un parteneriat pe viață cu „garanție extinsă”! Povestea noastră a început în 2001, într-un fast food din Piața Romană, la 3 dimineața, locul unde se nasc marile povești de dragoste… sau măcar cele mai bune sandwich-uri. Tocmai mă întorsesem de pe un vas de croazieră, unde lucrasem o perioadă, și era prima mea ieșire „în club” cu un bun prieten. După o noapte de distracție, ni s-a făcut foame (că doar așa se termină orice seară reușită), așa că am oprit să mâncăm ceva. Fix acolo era și Mădălina, împreună cu niște prietene. Ne-am zâmbit, ne-am plăcut, am schimbat numere de telefon și… cam atât. Abia două luni mai târziu, după un maraton de mesaje și telefoane, am avut primul nostru „date” oficial. Aparent, lucrurile bune chiar vin pentru cei care știu să aștepte! Când Dumnezeu te face să aștepți știe el de ce, are planurile lui si sunt recunoscător pentru asta!
Mădălina: Povestea mea cu Orlando a început într-un mod complet neașteptat. Eu nu voiam o relație, eram convinsă că mă simt foarte bine singură. El, în schimb, era la fel de convins că ar trebui să fim împreună. Și n-a renunțat! A insistat cu răbdare, determinare și, recunosc, un farmec greu de ignorat. M-am lăsat greu convinsă, dar până la urmă am cedat. Și bine am făcut! Eu sunt schimbătoare, mereu plină de idei noi, dar el a știut mereu cum să mă echilibreze. Și iată-ne după 24 de ani, tot împreună, tot îndrăgostiți, tot surprinși de cât de bine ne înțelegem. Cine-ar fi zis? Cu siguranță nu eu! Dar se pare că destinul știa mai bine – și n-a greșit deloc.
Și cine a gătit primul în acest cuplu, la început? Dar acum?
Chef Orlando: De când ne știm, soția mea a fost „chef-ul” casei. Nu că eu n-aș ști să gătesc (râde), dar programul meu este de-așa natură încât foarte rar este timp pentru asta. Practic, sunt genul de client care mereu ratează ora mesei, dar speră să mai găsească ceva prin frigider când ajunge. Și lucrurile nu s-au schimbat nici azi: ea încă gătește, iar eu încă sunt plecat… doar că acum mă întorc acasă ca un explorator care speră să mai prindă ceva comestibil după expediția zilei!
Mădălina: La începutul relației, a gătit de câteva ori, suficient cât să-mi dea impresia că avem un bucătar în casă. Apoi… s-a retras din bucătărie, lăsându-mi mie această onoare. Între timp, am devenit și mamă, iar el – tot mai ocupat. De atunci, am mai mâncat din mâna lui doar prin restaurantele unde a lucrat și, ocazional, la câte un grătar de weekend, când se întâmplă minunea să fie acasă. Dar măcar nu face mofturi! Mănâncă orice gătesc, fără comentarii. Și asta, să fim sinceri, e un dar mai prețios decât orice rețetă complicată!
Cât de des vă contraziceți când vine vorba de bucătărie? Și cine are dreptate mai mereu?
Mădălina: Când gătesc sau îi cer vreun sfat, am obiceiul să-l contrazic – deși, sincer, nu sunt chiar în măsură. Rețetele lui pentru restaurant mi se par prea complicate, uneori prea grase, iar eu încerc să gătesc mai light, ca să-mi țin kilogramele sub control. Bineînțeles, el câștigă mereu disputa. Îmi spune calm că, dacă nu sunt mulțumită de sfaturile lui, pot căuta pe internet. Și, în acel moment, conversația se încheie. Elegant, eficient… și fără drept de apel!
Chef Orlando: În teorie, fiind chef, ar trebui să am mereu dreptate în bucătărie. În practică… soția mea gătește acasă, deci regula e simplă: cine gătește… comandă! Sigur, mai încerc și eu să-mi dau cu părerea – de exemplu, îi spun că poate ar trebui să mai stea sosul pe foc sau că pastele ar trebui fierte al dente. Dar de fiecare dată mă lovește cu replica supremă: „Dacă tot știi așa bine, poți să gătești tu!”. Și, brusc, îmi dau seama că mâncarea e absolut perfectă exact așa cum e! Așadar, ne contrazicem? Da. Câștig eu vreodată? Niciodată! Dar măcar mănânc bine și asta e tot ce contează.
Și cum stați cu sarea și piperul? Dintre voi, cine condimentează mai tare mâncarea? Dar relația?
Mădălina: Cu sarea și piperul lucrurile stau cam așa: el folosește multe condimente (defect profesional), mai ales piper. Eu, în schimb, am tendința să exagerez cu sarea. Noroc că, atunci când suntem amândoi prezenți în timpul „procesului tehnologic”, negociem și ajungem la un compromis. Un pic mai puțin piper de la el, un pic mai puțină sare de la mine și, în final, o mâncare pe gustul amândurora! Relația o condimentăm amândoi, fiecare cum poate, ca să ținem monotonia la distanță. Dar, de cele mai multe ori, eu vin cu ideile – sunt mai spontană și, să fim sinceri, am și mai mult timp să „coc” diverse planuri. Orlando, ocupat cum e, nu prea are timp de strategii romantice, dar îi place să fie surprins. Așa că eu pun la cale surprize, iar el le savurează.
Chef Orlando: Da, într-un fel, avem un echilibru perfect: ea mă sărează, eu o piperez – și uite-așa, căsnicia noastră are gust! (râde) Eu sunt genul calm, mai tăcut, ea, în schimb, e furtună, mereu cu o idee trăznită, mereu pusă pe șotii, practic, o explozie de arome și surprize! Dacă relația noastră ar fi un fel de mâncare, eu aș fi baza solidă, echilibrată, iar ea ar fi condimentul surpriză care îți schimbă complet experiența. Uneori, mă trezesc prins în rețeta ei de nebunii și îmi dau seama că nu am de ales decât să mă las dus de val. Așa că da, ea e clar cea care condimentează relația – eu doar mă asigur că nu ia foc tigaia!
Și fiul vostru a moștenit pasiunea voastră pentru gătit. Dincolo de resturantul pe care îl aveți, Andreas își va construi o carieră în gastronomie?
Chef Orlando: În momentul de față, Andreas lucrează alături de mine, dar nu în bucătărie. Având în vedere vârsta lui, se descurcă destul de bine și își face treaba cu seriozitate. Lui Andreas îi place foarte mult să gătească, o face des acasa, însă nu îmi doresc neapărat să urmeze o carieră în domeniul gastronomic. Mai degrabă, mi-aș dori să învețe cum să managerieze un restaurant, motiv pentru care a ales să urmeze o facultate de profil. Totuși, ceea ce îmi doresc cu adevărat este ca, indiferent de drumul pe care îl va alege, să rămână aproape de mine, să învețe și să crească alături de tatăl său.
Mădălina: Nu știu exact dacă băiatul nostru a moștenit pasiunea pentru gătit, dar își pregătește singur mâncărurile preferate, le dă gust, experimentează mereu cu condimente noi. În ultimii ani, a început să mă cam dea la o parte din bucătărie. Preferă să-și gătească singur, mai ales că eu încerc să nu exagerez cu sarea și grăsimile, iar lui îi place exact opusul. Așa că, într-un fel, am scăpat puțin de gătitul zilnic pentru el. Oricum, nu a mâncat niciodată mâncare de pe o zi pe alta sau reîncălzită, așa că toată copilăria lui, la ora mesei, eu eram mereu în fața aragazului. Pentru el, nu-mi doresc deloc un drum în gastronomie. Știu cât de greu este, cât timp petrecut departe de casă implică, câte sacrificii cere. Am deja unul acasă care a trecut prin toate astea și știu cât de dificil poate fi. L-am lăsat să aleagă singur, iar momentan lucrează alături de tatăl lui, dar în alte domenii decât bucătăria. După ce va termina facultatea, va decide încotro o ia. Eu îmi doresc doar un singur lucru: să fie fericit.
Orlando, ce observații ai primit până acum de la Mădălina și Andreas apropo de prestația ta din emisiunea „Chefi la cuțite”?
Chef Orlando: Despre prestația mea la „Chefi la cuțite”, am avut numai cuvinte de laudă din partea lor! Totuși, în primul sezon, pentru că mă cunoșteau atât de bine, își dădeau seama de emoțiile prin care treceam și, în loc să mă încurajeze, uneori glumeau pe seama mea. Însă amândoi sunt foarte fericiți pentru mine, știu cât de important este acest proiect pentru mine și mă susțin constant.
Dacă ar fi să faceți din nou nuntă, după 21 de ani, cine v-ar găti? Și cum ar arăta meniul?
Mădălina: Dacă am face nunta din nou, cu siguranță n-ar mai semăna deloc cu cea de acum 21 de ani. Atunci erau alte vremuri, am respectat cât de cât tradițiile… Acum aș merge pe ceva restrâns, doar cu prietenii foarte apropiați și familia. Fără ținute formale, eventual… în șlapi! Meniul ar fi ultima mea grijă – l-aș lăsa pe Orlando să decidă. Oricum, eu nu prea înțeleg meniurile de nuntă, pline de mâncare din care abia apuci să guști. La petreceri, eu sunt mai mult pe partea de distracție decât pe partea de farfurie. Cred că ar trebui să fie mai puțină mâncare, mai multă băutură și, cel mai important, muzică foarte bună. Cine ne-ar găti? N-am pretenții. Aș lăsa totul în seama „expertului” – că doar n-are de gând să fie invitat la propria nuntă fără să pună mâna la treabă, nu?
Chef Orlando: Dacă ar fi să facem nunta din nou, mi-ar plăcea ca la petrecere să imi gătească colegii mei de la „Chefi la cuțite”. Gândiți-vă: în loc de meniuri clasice, ar fi un adevărat spectacol culinar! Fiecare dintre ei ar veni cu preparatul lui favorit, iar eu aș sta pe margine, încercând să nu întreb la fiecare pas: „E destul de sărat?”. Mă imaginez plimbându-mă pe lângă mese, gustând din toate și simțindu-mă ca un invitat special la un adevărat festin. Ar fi o nuntă relaxată, pe plajă, cu ținute lejere și, evident, cu o mâncare excelentă.
Chef Orlando Zaharia și Mădălina, în ziua cununiei religioase, în urmă cu aproape 21 de ani.
În ce alt domeniu credeți că ați face echipă bună?
Chef Orlando: Nu știu în ce alt domeniu am putea forma o echipă mai bună, dar cu siguranță am reușit să construim împreună o echipă de neclintit în orice am făcut. Fiecare pas pe care l-am făcut împreună, fiecare proiect, fiecare vis ne-au unit și mai mult. Cred că adevărata noastră forță constă în modul în care ne completăm unul pe celălalt și în felul în care am învățat să ne susținem necondiționat, orice ar veni.
Și ce planuri de vacanță aveți pentru acest an?
Chef Orlando: Planurile de vacanță din acest an, ca de obicei, le-a făcut Mădă. Eu sunt doar „aprobatorul oficial” al perioadei – trebuie doar să-i dau „OK-ul” pentru datele alese, ca să nu fiu prins cu vreun proiect.
Mădălina: Anul acesta e premieră pentru noi: avem trei vacanțe deja rezervate! E prima dată când vom pleca de trei ori într-un an, dar nu a fost ușor – a fost nevoie de multă muncă de convingere cu Orlando, care se desprinde greu de task-urile lui. Aproape că a fost mai complicat decât organizarea vacanțelor în sine! Prima oprire: Maroc. Apoi, Grecia de Paște. Iar în vară, am legat un concert la care îmi doream să ajung cu câteva zile de vacanță. Practic, am combinat utilul cu plăcutul… și cu încă puțin plăcut pe deasupra!