Unul dintre cele mai emoționante momente ale serii a fost discursul lui Adrien Brody. La peste două decenii după ce a câștigat primul său Oscar pentru rolul din „Pianistul” / „The Pianist” (2002), Adrien Brody a primit din nou statueta pentru cel mai bun actor într-un rol principal, al arhitectului din filmul „Brutalistul” / „The Brutalist” (2024), după ce a fost considerat mult prea des nepotrivit pentru un alt rol de prim-plan în aceste două decenii, dată fiind fizionomia sa aparte. Adrien Brody le-a mulțumit colegilor lui din film, Guy Pearce și Felicity Jones, partenerei sale, Georgina Chapman, și celor doi copii ai ei, apoi a solicitat ca muzica ce marchează în mod obișnuit finalul discursului să fie oprită, pentru a continua, scrie ew.com.
El a completat: „Mulțumesc, Doamne, pentru această viață binecuvântată! Actoria este o profesie foarte fragilă. Pare foarte strălucitoare – și, în anumite momente, este -, dar tot ceea ce ai realizat poate dispărea și cred că această seară ne aduce conștientizarea acestui lucru și recunoștința pentru munca pe care o iubim. Trebuie să le mulțumesc mamei și tatălui meu, care sunt aici, fiindcă mi-au dat o bază atât de puternică, respect și bunătate, și puterea să-mi urmăresc visul. Mă aflu aici, din nou, pentru a evoca traumele persistente și repercusiunile războiului, antisemitismului, opresiunii sistematice și rasismului. Rugați-vă pentru o lume mai sănătoasă, mai fericită și mai incluzivă. Dacă trecutul ne poate învăța ceva, este să nu lăsăm ura să se desfășoare necontrolată”.
„Anora” a răsturnat pronosticurile
Filmul independent „Anora”, realizat cu un buget foarte mic, foarte apreciat de critici și premiat, anul trecut, cu Palme d’Or la Cannes, a fost senzația serii, câștigând cinci Oscaruri (din șase nominalizări) la categoriile cele mai importante – cel mai bun film, regizor – Sean Baker, scenariu original, actriță în rol principal – Mikey Madison și montaj. Tânăra Mikey Madison (25 de ani) a obținut premiul deși predicțiile o indicau drept câștigătoare pe Demi Moore, care era favorita categoriei pentru rolul din „Substanța” / „The Substance”.
Deși foarte emoționată, Mikey Madison a ținut un discurs foarte elegant în timp ce a acceptat primul ei Oscar, spunând: „Este de-a dreptul suprarealist. Am crescut la Los Angeles, dar Hollywoodul s-a simțit întotdeauna foarte departe de mine, așa că să fiu aici, să stau astăzi în această sală este cu adevărat incredibil. Vreau să-mi exprim admirația pentru interpretările meticuloase, inteligente, superbe și uluitoare ale colegelor mele nominalizate. Sunt onorată să fiu recunoscută alături de voi toate. Acesta este un vis devenit realitate”.
Sean Baker i-a mulțumit lui Tarantino
Înainte de a-și rosti discursul de acceptare a Oscarului pentru regie din mâinile lui Quentin Tarantino, acesta i-a mulțumit: „Quentin, dacă nu o distribuiai pe Mikey Madison în «A fost odată la… Hollywood», nu ar mai fi existat nicio «Anora»”. În discursurile sale susținute pe scenă de-a lungul serii, regizorul a dorit foarte mult să sublinieze importanța întoarcerii publicului la cinema, după ce pandemia a creat obișnuința platformelor. „Într-o perioadă în care lumea se poate simți foarte divizată, mersul la cinema este mai important ca oricând. Este o experiență comună pe care pur și simplu nu o ai acasă. Este important să vedem filmele la cinema, să râdem, să plângem, să ne speriem, chiar să tăcem împreună”. El le-a spus artiștilor: „Continuați să faceți filme pentru cinema!”, iar părinților: „Duceți-vă copiii la filme în cinema! Mama m-a dus la filme de la cinci ani”.
El a pledat emoționant pentru filmul independent: „Vreau să mulțumesc Academiei pentru că a recunoscut un film cu adevărat independent. Acest film este făcut din sângele, sudoarea și lacrimile unor artiști independenți incredibili. Trăiască filmul independent!” , în timp ce soția și co-producătoarea sa, Samantha Quan, a spus: „Spuneți poveștile pe care vi le doriți și nu veți regreta niciodată!”.
Zoe Saldaña, emoție explozivă
Recompensată cu Oscarul pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru interpretarea solicitantă a avocatei Rita din „Emilia Pérez”, care a presupus o partitură emoțională intensă, dar și muzică și dans, Zoe Saldaña a izbucnit în lacrimi pe scenă la primirea statuetei, strigând: „Mami!” și evocându-i pe mama, tatăl și surorile sale , Mariel și Cisely. „Tot ceea ce am făcut în viața mea curajos, scandalos și bun este datorită vouă”. Ea le-a mulțumit soțului ei, Marco-Perego Saldaña, dar și fiilor lor, Cy, Bowen și Zen, precum și bunicii ei, care „a venit în această țară în 1961”.
Potrivit latimes.com, actrița a făcut o declarație puternică referitoare la celebrarea imigranților pe scena Dolby Theatre din Hollywood. „Sunt un copil mândru al unor părinți imigranți, cu vise, cu demnitate și cu mâini harnice”, a spus ea printre lacrimi în timp ce accepta premiul. „Faptul că primesc un premiu pentru un rol în care am putut să cânt și să vorbesc în spaniolă este pentru bunica mea. Sunt prima americană de origine dominicană care a acceptat un premiu al Academiei și știu că nu voi fi și ultima”.
Rossellini, Lynch și Ingrid Bergman
Una dintre prezențele cele mai strălucitoare și sofisticate ale serii a fost marea actriță Isabella Rossellini, nominalizată la Oscar pentru puternicul rol secundar din „Conclav” / „Conclave” (proaspăt câștigător al Oscarului pentru cel mai bun scenariu adaptat – Peter Straughan). Aceasta a purtat o ținută din catifea albastră în memoria regizorului și fostului său partener David Lynch (dispărut în ianuarie) și a filmului lor „Catifeaua albastră” / „Blue Velvet” (1987), cel mai elogiat rol al ei. La dispariția marelui regizor de la mijlocul lunii ianuarie, Isabella Rossellini îl omagiase pe David Lynch, cu care a avut o relație între 1987 și 1991, scriind pe Instagram: „L-am iubit atât de mult”.
De asemenea, Isabella Rossellini a purtat cerceii mamei sale, neuitata Ingrid Bergman, pe care aceasta i-a purtat la gala Oscarurilor din 1975, la care a fost recompensată cu Oscarul pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru „Crima din Orient Express” (1974).
Apel pentru cinema
Prezentatorul de televiziune Conan O Brian, pentru întâia oară amfitrion al galei Oscarurilor, și-a menținut evoluția într-o zonă elegantă, intervenind în spectacol cu accente de umor și ironie fină. El a pledat, de asemenea, pentru revenirea publicului în cinematografe, spunând: „V-ați săturat de streaming? Există niște clădiri numite cinematografe, unde se proiectează filme”. Cu complicitatea unui montaj în care apărea Martin Scorsese, el a mai explicat că în acele săli „nu trebuie să butonezi pe telefon, ci doar să te uiți spre ecran”.
O’Brien a schimbat tonul cu unul mult mai sobru în momentul în care le-a mulțumit tuturor pompierilor și celor implicați în intervențiile de stopare ale incendiilor mortale din Los Angeles, mulți dintre ei fiind grav răniți sau pierzându-și viața. „Chiar și în fața incendiilor teribile și a politicii dezbinării, munca continuă”, a spus el.
Omagiu filmelor din seria Bond
Un moment special a fost și cel care a evocat faimoasele filme din seria Bond. Halle Berry, care a apărut pe scenă într-o superbă rochie argintie, le-a adus un omagiu Barbarei Broccoli și lui Michael G. Wilson, care s-au ocupat de cele 25 de filme din serie.
Fosta „Bond girl” Jinx Johnson din „007 – Să nu mori azi” / „Day Another Day” (2002) a povestit: „Am avut marea plăcere să lucrez cu Barbara și Michael și vă spun – nu numai că au produs filmele din seria Bond, ci au fost inima și sufletul acestei francize timp de decenii”. „Fiecare generație are Bond-ul ei. Lumea se mișcă, evoluează, iar Bond la fel. Cât despre acel amestec de pericol, stil și poveste, ei bine, el este acum atemporal. În această seară le aducem un omagiu Barbarei, lui Michael și spionului nostru preferat”, a mai spus Berry.
Discursul lui Halle Berry a fost urmat de un montaj de clipuri din filmele cu James Bond, apoi de o coregrafie cu strălucitoarea Margaret Qualley în centru, apoi de câteva piese celebre din franciza Bond. Lisa a cântat „Live and Let Die” (cântată în original de Paul McCartney și Wings), Doja Cat a interpretat „Diamonds Are Forever” (cântată în original de Shirley Bassey), iar Raye a cântat „Skyfall” (cântată în original de Adele).
Acest emoționant omagiu vine la scurt timp după ce Barbara Broccoli și Michael G. Wilson au anunțat că predau controlul creativ al francizei studiourilor Amazon MGM, deși vor rămâne coproprietari ai seriei. Știrea a transmis o adevărată undă de șoc spre Hollywood la sfârșitul lunii februarie și multe vedete din filmele Bond și-au împărtășit sentimentele cu privire la această decizie.
„Există ceva atât de special și unic la filmele Bond, încât nu poți pur și simplu să le desparți de lucrurile care le fac atât de elegante, să înghesui cinci proiecte în producție chiar în acest moment și să nu distrugi totul definitiv. Iar dacă prezinți un Bond mai corect din punct de vedere politic, vei avea parte de nenumărate respingeri”, a explicat Peter Newman, șeful programului de studii MBA/MFA de la Tisch School of the Arts din cadrul New York University.

VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 9
Sursă foto: Hepta – Profimedia
Citește și: