Cea de-a opta ediţie a emisiunii „Adevăruri despre trecut”, difuzată de TVR 1, are în centrul său Aviaţia Militară Română

„Avion cu motor / Ia-mă şi pe mine-n zbor”! Aşa cântă fermecaţi toţi copiii privind avioanele ce lasă dâre albe desenate pe albastrul cerului. Lucru deloc imposibil azi. Cu un bilet de avion, poţi călători aproape oriunde îţi doreşti în lumea mare. Nu la fel se întâmpla cu mai bine de 100 de ani în urmă. Dar Valeria Vlaicu, sora cea mică a pilotului Aurel Vlaicu, a fost printre norocoşii acestei lumi! Ea poate fi considerată prima „aviatoare din lume”.

Folosind planorul, făurit împreună cu fratele său, Ion, în şura casei părinteşti, Aurel Vlaicu şi-a aşezat surioara de nici 5 ani atunci, în cochilia planorului, în scorbura ce avea să fie numită apoi carlingă (în noua tehnică a construcţiilor aeronautice ce atunci se năştea), înlocuind buturuga folosită. Într-un interviu pentru emisiunea Televiziunii Române Album duminical din 1974, sora lui Aurel Vlaicu mărturisea cum a fost să zboare pentru prima dată, deşi avea doar 4 anişori: „Am venit de-acasă după fratele meu şi i-am zis să mă daine şi pe mine. El m-a luat în braţe, m-o pus acolo în avion şi băieţii au tras de funii, iar avionul s-o ridicat. Şi mie tare mi-o plăcut acolo sus, în avion, că mă daină (leagănă) şi pe mine! Şi mi-o părut tare bine”. Pe lângă acest interviu, la Adevăruri despre trecut din 4 noiembrie, vom mai asculta, graţie bogatei arhive a TVR, declaraţiile fiului Valeriei Vlaicu, poveştile mecanicului lui Aurel Vlaicu, cel care l-a ajutat la construirea primelor sale avioane – Vlaicu I şi Vlaicu II, dar şi mărturisirile nepoatei lui Aurel Vlaicu, Maria Osain (într-un scurt interviu realizat în luna august a acestui an) despre cum era bunicul ei şi cum au fost persecutaţi urmaşii inventatorului şi pilotului român de către regimul comunist.

La 25 august 1910, Aurel Vlaicu a fost primul pilot care a zburat peste o capitală. S-au scurs 110 ani de la acel moment unic, emoţionant, când întreg Bucureştiul l-a aclamat. Şi tot 110 ani s-au împlinit de când România a devenit a doua ţară din lume, după Franţa, care a transmis un mesaj militar cu ajutorul zborului. În 27 septembrie 1910, Aurel Vlaicu a reuşit să transporte cu avionul său, Vlaicu I, un mesaj cifrat, de la Slatina la Piatra-Olt. Tot în acest an, 2020, se împlineşte un secol de la înfiinţarea „Aeroclubului Regal al României”. Şi, de asemenea, sunt 40 de ani de când, pe cerul, dar şi pe pământul Africii, urmaşii lui Vlaicu au reprezentat „raza de lumină” a Aviației Militare Române.

Într-un nou episod al seriei Adevăruri despre trecut, realizatoarea Roxana Iordache ne propune o privire plină de culoare asupra şcolii române de aviaţie, deşi unele imagini din Arhiva TVR au păstrat mărturii în alb şi negru ale momentelor importante ale aviaţiei române. Ediţia a opta a sezonului 10 Adevăruri despre trecut ne dezvăluie şi povestea misterioasă a şcolii de pilotaj care a format aviaţia militară angoleză, misiune care a primit numele de cod „Sirius”. „Misiunii Sirius” i se datorează înfiinţarea „Şcolii Naţionale de Aviaţie Militară din Angola”.

Ce a însemnat „Operaţiunea Sirius”- Aflăm la „Adevăruri despre trecut”, la TVR 1

Nicolae Ceauşescu dorea cu orice preţ ca România să nu mai aibă nicio datorie externă. Războiul civil din Angola, o confruntare locală între comuniştii aflaţi la putere şi rebelii din mişcarea UNITA, sprijiniţi de SUA, i s-a părut fostului dictator un mod de a mai aduna nişte milioane de dolari. S-a oferit să închirieze africanilor o şcoală de pilotaj care să pregătească formarea unei aviaţii militare angoleze. Scopul misiunii, care a primit numele de cod „Sirius”, era să antreneze soldaţi, iar avioanele rămâneau armatei angoleze.

Nicolae Ceauşescu se considera un reprezentant de marcă al pacifismului mondial, şi tocmai de aceea operaţiunea a avut un caracter secret, iar aviatorii au fost „metamorfozaţi” în consilieri civili ai unei firme a Securităţii, „Romconsult”. Ei figurau însă, în continuare drept ofiţeri activi, în scriptele armatei române. În februarie 1981, cei aproximativ 150 de români, majoritatea militari, dar şi câţiva civili, au fost trimişi în baza din oraşul Negage. În Angola, şi-a pierdut viaţa maiorul-instructor de zbor Gheorghe Preda, singurul militar activ român decedat într-o misiune externă între anii 1945 şi 1991. Mai multe despre ce a însemnat „Operaţiunea Sirius”, în ediţia din 4 noiembrie Adevăruri despre trecut. De la 22.00, la TVR 1.