Homepage / Seriale / Seriale româneşti

Ce ne-au povestit Ana Ularu și Cezar Grumăzescu despre întâmplările din serialul „Subteran”(Netflix): „Toate elementele au fost la superlativ”

de Andreea Hentea, 20 ianuarie 2025, 09:30

Netflix a lansat recent serialul românesc „Subteran”, înarmat cu ritm, miză substanțială, personaje carismatice și o distribuție impecabilă și filmat în câteva locații familiare din București. Ana Ularu și Cezar Grumăzescu formează o echipă excelentă, Cami și Roman, aflați într-o cursă contracronometru cu interlopii pe urme.

Pe excepționala actriță Ana Ularu, foarte iubită nu doar pentru minunatele roluri din teatru, ci și pentru numeroasele filme și seriale românești și internaționale în care a jucat, am redescoperit-o cu plăcere în „Subteran”, într-o ipostază insolită – a unei specialiste în IT, Cami, a cărei personalitate puternică se afirmă la fiecare pas și care se transformă dintr-o persoană liniștită, cu o viață pașnică, într-o prezență bătăioasă. Ea ajunge să îi țină piept unui șef mafiot extrem de dur, Nicolae Tănase (Florin Piersic Jr.), și trimișilor lui, Dracu (Cosmin Teodor Pană) și Tili (Irina Artenii), pentru a-și salva copilul, pe Matei (Vladimir Andriescu).

Pe Cezar Grumăzescu îl știm de pe scena Teatrului Mic, din celebrul serial „Wednesday” (lansat în 2022), în regia lui Tim Burton, dar și din filmul „Imaculat” (2021), în care a construit un personaj greu de uitat. Cezar Grumăzescu ne oferă, în „Subteran”, un alt personaj principal intens, Roman, care acționează în primul rând cu mintea, nu cu mușchii, riscă enorm și trebuie să se replieze instantaneu și să încheie alianțe neașteptate pentru a supraviețui. El e singura salvare a lui Cami și a băiețelului ei.

TV Mania: Felicitări pentru interpretările din „Subteran” – ați făcut din Cami și Roman o adevărată echipă. Ce a însemnat să jucați într-o producție Netflix, cum s-a simțit, din interior, diferența?

Cezar Grumăzescu: S-a simțit într-un mare fel, pentru că eu, cel puțin, încă nu mă așteptam să am această șansă. Mai avusesem experiența cu cei de la „Wednesday”, doar că acolo a fost un rol mai mic.

TVM: Acest tip de polițist fără insignă, silit să facă imposibilul, nu e foarte prezent în filmul românesc. Cum ați construit această relație de complicitate dintre Cami și Roman, care include blândețe și nuanțe foarte omenești, care nu prea se văd în producțiile de gen?

Ana Ularu: Ne bucurăm foarte mult că ai văzut lucrurile astea, pentru că astea sunt niște mici detalii care se pot pierde în cadrul unei povești atât de mari și atât de intense, care se întâmplă atât de rapid și are o miză uriașă, cum e povestea noastră. Tu, ca actor, pentru că ai miza aia mare și ai firul roșu care trebuie să te aducă undeva, se poate întâmpla să-ți pierzi micile înflorituri de pe drum.

Ori noi cred că am luat fiecare zi ca atare și i-am dat fiecărei zile importanța și greutatea ei și ce ni se pare foarte important este că în relația acestor două personaje care au de luptat cu o lume mult mai mare decât ei doi, amândoi se opresc, de foarte multe ori, să fie oameni unul cu celălalt și își dau seama că dependența dintre ei și felul în care fiecare dintre ei îi servește celuilalt poate fi dusă cu dinții încleștați sau are nuanțe, cum are totul. Povestea e foarte high octane, merge foarte, foarte rapid și cu motoarele aprinse.

C.G.: A însemnat foarte multă bucurie faptul că lucrăm împreună. A contat faptul că ne cunoșteam, faptul că am avut încredere foarte mare unul în celălalt și că am fost conduși foarte bine de regizori, iar lucrurile astea apar tocmai când toate elementele astea se potrivesc și aici chiar s-au aliniat toate planetele.

TVM: Este o concentrare aici de tot felul de lucruri bune, care se simt și se transmit. Serialul e alert, foarte convingător, are culoare locală, dar nu foarte apăsată, iar muzică se încadrează perfect în spațiul descris în poveste.

C.G.: Cred că asta înseamnă producție Netflix, dacă e să ne întoarcem la prima întrebare. Toate elementele astea au fost la superlativ și oamenii din echipă au fost la cel mai înalt nivel, pentru că nu în toate echipele de filmare ai posibilitatea de-a lucra astfel.

„Am venit, toți, cu motoarele pornite”

TVM: Ce a fost provocator, în mod special, la acest amestec de scene de luptă, urmăriri, șantaje, răpiri, răsturnări de situație, dar și momente de umor? Cum ați simțit scenariul scris de trei autori? Ați improvizat?

A.U.: De improvizat, improvizezi întotdeauna, adică scenariile erau foarte bine încă de pe pagină. Și, tocmai când e foarte bine alcătuit totul, ți se dau aripile să poți merge mai departe cu personajul. Pentru că, atunci când el e bine conturat, atunci când ai un partener foarte bun și reușești să construiești poveștile alea, se activează și creativitatea ta de actor și începi să construiești. Nu am simțit niciodată că ar fi trei voci diferite, câtuși de puțin, exista coeziune între povești, la fel cum și coordonarea și logica între vocile regizorale au fost foarte bune și fără să se vadă cusăturile. Atunci când mergi pe platou cu o poveste foarte bună, se verifică zicala: „If not on page, is not on stage”. Iar la noi cred că a fost foarte bine din pagină, după care am venit, toți, cu motoarele pornite și cu inteligența la noi, să facem cât de bine puteam să facem treaba respectivă. Dar, într-adevăr, toate elementele despre care vorbeai, și umorul, și acțiunea, și micile respiro-uri sunt acolo, asta vrem să ajungă la public și abia așteptăm să vedeți și să dați două degete în sus pe platformă.

TVM: Povestea merge în viteză, dar nu trece ca un tren peste faptul că fiecare dintre personaje are un trecut. Poate că nu e chiar hazardat să ne gândim la un sezon doi, la un sequel sau poate chiar un prequel.

A.U.: Stai să se lanseze sezonul unu și să-l vadă toată lumea! Abia așteptăm să-l vedeți și voi, pentru că tocmai la asta ne gândeam, că anul trecut, pe vremea asta, călătoream prin București și eram în focuri și când, în sfârșit, se ajunge la momentul în care vorbești despre munca ta și munca ta există montată, cu muzică și cu totul pus acolo, ai senzația că e sumarul unei perioade din viața ta și a unui efort intelectual și fizic uriaș pe care l-ai pus acolo. Deci mai întâi vedeți-l pe-ăsta și dați-i multe, multe like-uri!

„Fiecare final de episod îți cere să te duci la următorul”

TVM: Aveți secvențe preferate?

A.U.: Am vreo două preferate, e o discuție, la un moment dat, cu domnul Golescu (interpretat de Cristian Popa – n.r.), pe care o ador. Sunt foarte multe scene care mi-au plăcut foarte mult, de exemplu, una cu Cezar, în care am reușit să fac și degerături, asta nu e vina lui, dar îmi place foarte mult cum a curs scena respectivă.

C.G.: Ăsta e punctul forte al serialului, faptul că de la episod la episod totul se schimbă, afli ceva nou, se schimbă totul și cred că suspansul ăsta și informațiile astea care vin treptat, treptat, vor fi și cheia succesului.

A.U.: E foarte bun pentru binging și spun chestia asta nu pentru că jucăm noi în el, dar în momentul în care l-am privit am văzut că fiecare final de episod îți cere să te duci la următorul, apoi la următorul, și tot așa. Ăsta e apanajul oricărui serial bun, cred, pentru că rămâi investit în oamenii care se întâmplă pe ecran și vrei să mergi mai departe cu ei și să vezi ce li se întâmplă. Iar aici li se întâmplă atâtea chestii, Dumnezeule!

TVM: Pentru ce public credeți că e serialul, în primul rând?

A.U.: Cred că e o lume deschisă către foarte multe tipuri de public. Adică nu s-a încercat niciodată nici să fim marea colocvialitate, nici să vorbim doar cu păturile înalte. Este o poveste cu dinamism, cu acțiune, cu sentiment și deschisă. Este un semi-omagiu adus Bucureștiului și lumii ăsteia în care trăim, e un produs la nivel înalt, adică arată într-un fel și are multiple calități.

TVM: În ce fel v-a impresionat scenografia? Inclusiv atmosfera barăcii în care stă Oase, de pildă, e extrem de expresivă, lucrată la detaliu.

C.G.: Da, e foarte importantă. Îți poți imagina lucruri, deja, în funcție de ceea ce vezi în jur.

A.U.: Scenografa noastră (Simona Pădurețu – n.r.) e minunată. Eu am mai lucrat cu ea și la „Periferic” (2010) și mi se pare că e un om foarte, foarte talentat.

VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 13

TVM: Cum ați lucrat cu foarte talentatul Matei (Vladimir Andriescu), care l-a interpretat pe băiețelul lui Cami, care avut scene multe, foarte complicate și solicitante emoțional?

A.U.: Excelent. Este atât de dezinvolt, gata, cu toate emoțiile la el. În același timp, e un copil inteligent, cred că e foarte bine crescut, felicitări părinților lui! Este inteligent și are puritatea și răbdarea și emoția necesare rolului. Eu m-am legat foarte tare de el, fiind copilul meu pe ecran. E și un copil extrem de tandru.

TVM: Sunteți pregătiți pentru succesul care o să vină? Fiindcă va veni sigur!

C.G.: Da, noi ne-am făcut treaba și sperăm din toată inima să fie de succes.

A.U.: De pregătit noi suntem pregătiți, chiar îl așteptăm și îl acceptăm. Cam asta se întâmplă de fiecare dată când lucrezi la ceva, de la un moment dat încolo trebuie să renunți la el, trebuie să-l naști și să-l lași să fie al altora. Și noi suntem în punctul ăla, în care îl lăsăm.