Prințesa Diana a murit într-un accident de mașină în tunelul stradal numit Pont de l’Alma din Paris, iar fiul ei cel mic, Prințul Harry nu și-a găsit liniștea mulți ani de zile. Acesta a mărturisit că, atunci când a ajuns pentru prima dată în Paris, a mers în locul în care mama lui și-a pierdut viața pentru a găsi răspunsuri la întrebările sale arzătoare. Iată ce a povestit fratele Prințului William în cartea lui de memorii.
De-a lungul vieții sale, prințul Harry a căutat răspunsuri referitoare la moartea tragică a mamei sale. Astfel, prima dată când a vizitat Parisul, în 2007, nu a ezitat să se plimbe prin Pont de l’Alma, unde prințesa și-a pierdut viața într-un accident de mașină. Aceeași plimbare a făcut-o și fratele lui, prințul William, și cu care a sperat, fără succes, să „pună capăt durerii„, potrivit hola.com.
În cartea sa „Rezervă”, Harry povestește că a călătorit în capitala Franței pentru că Anglia ajunsese în semifinalele Cupei Mondiale de Rugby. Organizatorii i-au pus la dispoziție un șofer și l-a întrebat imediat dacă știe tunelul Pont de l’Alma. Harry i-a cerut să treacă prin el cu 105 kilometri pe oră, aceeași viteză cu care se presupune că se deplasa mașina Dianei.
După ce l-a făcut pe șofer să promită cea mai mare discreție, au început să parcurgă același traseu fatal pe care l-a urmat prințesa, pe 31 august 1997. Au trecut pe lângă hotelul Ritz, unde a luat masa pentru ultima oară, pentru a ajunge la gura tunelului.
„Am trecut de denivelarea de la intrarea în tunel, groapa care se presupune că a făcut ca Mercedesul mamei mele să devieze de la traseu. Dar denivelarea nu a fost nimic. Abia am observat-o.” După ce a ieșit, Harry a spus: „Asta e tot? Nu e… nimic. Doar un tunel drept, atâta tot”. El mai spune că în acei zece ani de la moartea mamei lui își imaginase că ar fi un pasaj periculos, unde trebuia să fii foarte atent, dar „era un tunel simplu, scurt și nu foarte complex”.
Încă în stare de șoc, Harry l-a rugat pe șofer să mai treacă o dată prin acel loc, încercând să găsească răspunsurile pe care le căuta de atâta timp. „Am sperat că trecerea prin tunel va pune capăt durerii, deceniului de durere constantă, sau cel puțin îmi va da un răgaz. În schimb, a însemnat începutul Durerii, partea a doua”, spune Harry în cartea sa.
Adevărul este că nici Harry și nici fratele său nu au fost de acord cu ancheta oficială privind moartea mamei lor. „Raportul final a fost o insultă”, spune el, adăugând că au existat „erori” și că „logica a strălucit prin absență” și că s-au gândit chiar să ceară redeschiderea cazului, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată.