Cărțile ne ajută să evatăm din lumea reală, să uităm de grijile noastre cotidiene și să ne lăsăm purtați spre o altă lume. Doar răsfoind o carte, putem cunoaște, într-un timp foarte scurt, oameni noi sau putem vizita locuri în care n-am fi crezut că vom ajunge vreodată. Da, totul este metaforic, însă puterea imaginației noastre este dincolo de limite. Iată care sunt cele mai bune 10 cărți publicate în 2021, potrivit editorilor Washington Post.
Este o carte de nonficțiune despre cum trei președinți care au venit succesiv la conducere și comandanții lor militari au înșelat publicul an de an cu privire la cel mai lung război al Americii, prefigurand recucerirea Afganistanului de către talibani. Spre deosebire de războaiele din Vietnam și Irak, invazia americană a Afganistanului din 2001 a avut un sprijin public aproape unanim. La început, obiectivele au fost simple și clare: înfrângerea Al-Qaeda și prevenirea repetării 9/11. Cu toate acestea, la scurt timp după ce Statele Unite și aliații săi i-au înlăturat pe talibani de la putere, misiunea a deviat cursul și oficialii americani au pierdut din vedere obiectivele lor inițiale.
Niciun președinte nu a vrut să admită eșecul, mai ales într-un război care a început ca o cauză dreaptă. În schimb, administrațiile Bush, Obama și Trump au trimis din ce în ce mai multe trupe în Afganistan și au spus în mod repetat că fac progrese, chiar dacă știau că nu există nicio perspectivă realistă pentru o victorie totală.
Craig Michael Whitlock este un jurnalist american care lucrează pentru The Washington Post
În Carolina de Sud, în anii 1850, o femeie înrobită pe nume Rose i-a dat fiicei ei, Ashley, un sac plin cu câteva obiecte prețioase, ca semn al dragostei ei, dar și pentru a încerca s-o ajute să supraviețuiască. La scurt timp după aceea, fetița de nouă ani a fost separată de mama ei și vândută. Decenii mai târziu, nepoata lui Ashley, Ruth, a brodat această istorie a familiei pe o geantă.
În această nouă carte profund emoționantă, inspirată de cadoul pe care Rose i l-a făcut lui Ashley, istoricul Tiya Miles descoperă cu atenție prezența slabă a acestor femei în arhive și se bazează pe obiecte și artă, pentru a se întorace cumva în trecut și a porni pe urmele lor într-o istorie singulară și revelatoare a experienței sclaviei și a libertății incerte de după aceea, în Statele Unite.
Jonathan Franzen intenționează să scrie o trilogie ambițioasă, care urmărește averea unei familii de-a lungul mai multor decenii. Acest prim volum, Crossroads, ne face cunoștință cu familia Hildebrandt din Chicago. Mai mult de jumătate din acțiunea din carte se petrece într-o singură zi, 23 decembrie 1971, în care mai mulți membri ai familiei se confruntă cu dileme morale.
Este 23 decembrie 1971 și se anunță vreme grea pentru Chicago. Russ Hildebrandt, pastorul asociat al unei biserici suburbane liberale, este pe punctul de a se elibera de o căsnicie pe care o consideră lipsită de bucurie. În plus, soția lui, Marion, are propria ei viață secretă. Cei trei copiii ai lor, Clem, Becky și Perry vor avea și ei diverse revelații și dilemele morale, care își vor pune amprenta asupra lor. Clem se gândește la lupta în Vietnam; Becky primește o sumă mare de bani la care nu este sigură că are dreptul; iar Perry este un traficant de droguri cu conștiință.
În Crossroads, Franzen se aventurează în trecut și explorează istoria a două generații. Cu umorul și complexitatea caracteristice și cu o căldură profundă, el evocă o lume care rezonează puternic cu a noastră.
Numele Sackler împodobește pereții multor instituții: Harvard, Muzeul Metropolitan de Artă, Oxford, Luvru. Reprezintă una dintre cele mai bogate familii din lume, cunoscută pentru donațiile generoase pentru arte și științe. Sursa averii familiei a fost însă vagă, până când s-a dovedit că membrii familiei Sackler erau responsabili pentru fabricarea și comercializarea Oxicodonei, un analgezic de succes care a fost un catalizator al crizei opioidelor și care a creat milioane de dependenți.
Neil Narayan este un adolescent amuzant și inteligent care a crescut în suburbiile din Atlanta. Pur și simplu, el își dorește altceva de la viață în comparație cu cei din jurul lui. Sora lui mai mare se îndreaptă către Duke. Așteptările părinților lui față de el sunt la fel de mari. El încearcă să-și dorească acestă versiune a succesului, dar cel mai mult și-o dorește pe vecina lui, Anita Dayal.
Dar Anita are un secret: ea și mama ei, Anjali, au preparat o poțiune alchimică străveche din aur furat, care valorifică ambiția proprietarului inițial al bijuteriilor. Mama lui Anjali nu a irosit poțiunea prețioasă pentru fiica ei, preferându-i în schimb pe fiii ei. Anita, pe de altă parte, are nevoie doar de un mic impuls pentru a intra la Harvard. Dar când Neil – care are nevoie de mult mai mult – se alătură complotului, evenimentele se transformă într-o tragedie care le distruge comunitatea.
După sfâşietoarea poveste din Să nu mă părăseşti, Kazuo Ishiguro revine cu un roman de aceeaşi factură şi la fel de impresionant, care o are în centru pe Klara, o inteligenţă artificială construită cu scopul de a le ţine companie copiilor şi adolescenţilor. În timp ce aşteaptă în magazin, alături de alţi „prieteni artificiali”, Klara e remarcată de Josie, o fată hotărîtă să şi-o aleagă drept tovarăşă. Doar că Josie pare să sufere de o boală misterioasă şi Klara, un android cu o sensibilitate, o curiozitate şi o imaginaţie neobişnuit de dezvoltate, se simte obligată să o ajute.
O umbră apasă permanent asupra lui Josie, iar credincioasa Klara încearcă să o alunge apelînd la puterea mistică a Soarelui. Plasat într-o lume distopică din viitorul apropiat, ale cărei spaime şi obsesii sînt filtrate prin discursul inocent al Klarei, o lume poluată şi alienată, unde copiii învaţă online şi au întîlniri de interacţiune programate de părinţi, Klara şi Soarele este un roman despre iubire şi prietenie, despre sacrificiu şi mîntuire. Perspectiva inedită propusă de Ishiguro prin intermediul personajului central sporeşte impactul acestei poveşti profund umane.
Cartea a fost tradusă și în România, la editura Polirom.
Cartea reprezintă romanul de debut al poetei americane Honorée Fanonne Jeffers. Acesta explorează istoria unei familii afro-americane din sudul Americii, din perioada de dinaintea războiului civil american și a sclaviei, de la Mișcarea pentru Drepturile Civile, până în prezent. Temele includ istoria familiei, educația și rasismul, iar narațiunea în proză este presărată cu pasaje poetice („cântece de dragoste”) care oferă o perspectivă și detalii despre strămoșii protagonistului.
Romanul acoperă mai multe generații ale unei familii afro-americane. Protagonista romanului este Ailey Pearl Garfield. În timp ce bunica ei vrea ca ea să urmeze tradiția familiei și să devină medic, ea vrea să fie istoric. Una dintre ramurile narative ale romanului urmărește tinerețea și educația ei, dar și cercetarea ei asupra istoriei familiei sale, care fusese înrobită de Samuel Pinchard, un alb brutal.
Exclusă de la curtea regală de către Eleanor de Aquitania, considerată prea grosolană și necioplită pentru căsătorie sau viața la curte, Marie de France, în vârstă de 17 ani, este trimisă în Anglia pentru a fi noua maică stareță a unei abații sărace, călugărițele ei fiind aproape la limita înfometării și confruntându-se cu bolile.
La început, Marie își găsește concentrarea și dragostea în viața colectivă, alături de surorile ei. În noua ei viață, ea reușește să-și înlocuiască dorințele legate de familie, patrie, pasiuni din tinerețe cu ceva nou pentru ea: devotamentul față de surorile ei și convingerea în propriile viziuni divine. Marie este determinată să traseze un nou curs îndrăzneț pentru femeile pe care le conduce și protejează.
O poveste despre o copilărie definită de adsența tatălui încarcerat și despre drumul pe care trebuie să-l parcurgem atât pentru a ne onora, cât și pentru a ne depăși originile.
De când se știe, Ashley și-a pus tatăl pe un piedestal. În ciuda faptului că are doar amintiri vagi legate de momentele în care l-a văzut față în față, ea crede că el este singura persoană din lume care o înțelege. De asemenea, crede că și ea îl înțelege. El este sensibil ca ea, un artist și poate chiar aceeași frică de întuneric. Ea este sigură că într-o zi se vor reuni din nou și, în sfârșit, se va simți completă. Sunt doar câteva probleme: el este în închisoare, iar ea nu știe ce a făcut ca să ajungă acolo.
Confruntându-se cu sărăcia, pubertatea și cu o relație tensionată cu mama ei, Ashley revine la imaginea pe care o are despre tatăl ei pentru a ține speranța vie. Nu știe cum să facă față grijilor necontenite care o țin trează noaptea sau cum să facă față schimbărilor prin care trece corpul ei, care atrage atenția nedorită a bărbaților. În căutarea iubirii necondiționate, Ashley începe să se întâlnească cu un băiat pe care mama ei îl urăște; totul i-a o întorsătură radicală, iar băiatul acela o agresează. Încă răvășită de cele întâmplate, Ashley află în sfârșit de ce tatăl ei este în închisoare. Și de aici începe cu adevărat povestea.
În „Under a White Sky”, Elizabeth Kolbert aruncă o privire atentă asupra noii lumi pe care o creăm. Pe parcurs, ea întâlnește biologi care încearcă să păstreze cel mai rar pește din lume, care trăiește într-o singură piscină minusculă în mijlocul Mojavei; ingineri care transformă emisiile de carbon în piatră, în Islanda; cercetători australieni care încearcă să dezvolte un super coral care poate supraviețui pe o planetă cu temperaturi mai ridicate; și fizicieni care se gândesc să arunce diamante minuscule în stratosferă pentru a răci pământul.
O modalitate de a privi civilizația umană, spune Kolbert, este ca un exercițiu de zece mii de ani de a sfida natura. În „A 6-a extincție” / „The Sixth Extinction”, ea a explorat modurile în care capacitatea oamenilor de a distruge a remodelat lumea naturală. Acum, ea examinează modul în care chiar tipurile de intervenții care au pus în pericol planeta noastră sunt din ce în ce mai mult văzute ca fiind singura speranță pentru salvarea acesteia.