Banii vorbesc

Subiectul nu este unul nou, abordarea nu este diferita si actorii nu fac roluri de Oscar. „The International: Puterea banului” e un thriller cat se poate de obisnuit, dar care se remarca prin cateva scene de actiune excelent filmate (secventele de pe acoperisurile din Istanbul si din Muzeul new york-ez Guggenheim fac toti banii).

Pelicula nu merita aplaudata nici macar pentru sincronizarea intre subiect si criza economica mondiala, deoarece aceasta nu este voita: filmul a primit cronici atat de slabe la vizionarile de presa incat i-a fost amanata lansarea (din august 2008, pana in februarie anul acesta). Intre timp, unele scene au fost refilmate, punandu-se accentul pe actiune si sperandu-se la un succes mai mare. Deocamdata, acesta se lasa asteptat: vanzarile de bilete au insumat – pana acum – abia jumatate din bugetul de 50 de milioane de dolari al filmului. Dupa cum se vede, subiectele politice grele nu prind si pace la publicul amator de povesti soft.

Un spion calator
Protagonistul povestii despre coruptie bancara la nivel inalt este agentul Interpol Louis Salinger (Clive Owen), omul care si-a pierdut postul de la Scotland Yard dupa ce i-a fost ingropat cazul solid pe care il construise impotriva puternicei si influentei Banci Internationale de Afaceri si Credit (IBBC). De atunci, neobositul Salinger se afla pe urmele IBBC – o institutie bancara internationala care face trafic de arme si ajuta la schimbarea guvernelor, sperand sa obtina controlul asupra tarilor din lumea a treia. Alaturi ii stau procuroarea Eleanor Whitman (Naomi Watts) si partenerul lui, Thomas Schumer (Ian Burfield). Dupa ce Schumer este ucis in mod straniu, chiar in fata lui, Salinger incepe sa caute indicii despre asasinul angajat de IBBC pentru a pune capat investigatiei.

de Monica Popescu