Asiria, tara luptatorilor

La inceput a fost roata: mesopotamienii o inventau cu 5.000 de ani inainte de Hristos (folosind-o initial la olarit). A urmat aparitia carului, folosit in lupta: mesopotamienii, chinezii, indo-iranienii, hititii si egiptenii le-au folosit cu succes in campaniile lor militare. Si nu multi stiu ca si Asiria si-a redobandit teritoriile pierdute si si-a consolidat statutul in zona acum 3.000 de ani, utilizand o armata dotata cu sute de care de lupta. In documentarul de fata, o echipa de istorici reconstruieste doua versiuni diferite de care asiriene, pentru a analiza rolul acestor platforme mobile de lupta (capabile sa schimbe usor directia) in istoria statului asirian.

Carele lor de lupta erau din lemn, bogat ornamentate, trase de doi sau trei cai (acoperiti uneori de o panza brodata si infrumusetati cu margele colorate). In plus, in lupta intra cavaleria, dar si soldatii pedestri (care manuiau arcuri, sulite, prastii sau topoare). Iar tehnica lor de lupta era simpla si eficienta: cotropeau de cateva ori in fiecare an teritoriile vecine, pana epuizau dusmanul, care le ceda suzeranitatea.

In Irakul de astazi
Datele cunoscute astazi de cercetatori provin din tablite de lut inscriptionate, monumente, statuete si alte descoperiri arheologice escavate din zona fostelor orase asiriene (ca Mosul, Nimrud si Ninive), dar si din surse biblice. Asiria s-a conturat ca stat in secolul XX i.Hr., in partea superioara a Tigrului (Irakul de azi). Cu capitala la Assur (Ashur), Asiria a ajuns o forta importanta in zona in cateva randuri, facand vaste cuceriri teritoriale (care au cuprins Egiptul si ar fi ajuns chiar la Marea Neagra). Monarhia a prosperat pe baza comertului cu metale si textile, iar dovezile arheologice indica o tara civilizata, comparabila cu Egiptul la capitolele religie, superioritate militara sau arhitectura (realizau palate complexe).

de Monica Popescu