Homepage / Cinema

Ana Toda joacă rolul Amaliei în „Hoții de subiecte”. Cum s-a înțeles pe platou cu Adrian Văncică, tatăl ei din film. EXCLUSIV

de Andreea Hentea, 01 aprilie 2025, 09:00

Din 28 martie putem vedea, în sfârșit, în cinematografe, anticipatul „Hoții de subiecte”, un convingător și destins film cu adolescenți care i-a cucerit deja pe cei care l-au văzut în avanpremieră. Talentata și atrăgătoarea Ana Toda ne-a povestit despre rolul Amaliei, care reprezintă debutul său în cinema.

În centrul filmului regizat de Tudor Petremarin, după un scenariu pe care l-a scris împreună cu Mihai Mănescu, se află Sofi (Karina Jianu), o elevă premiantă, hotărâtă să strângă bani pentru a-și plăti facultatea în Elveția și să împiedice, astfel, vânzarea casei părintești, Alex (Ștefan Iancu), un DJ care visează să aibă propriul studio de înregistrări, Amalia (Ana Toda), care i-a promis tatălui său senator că va lua bacul, și veselul influencer Tomiță (Dragoș Prundeanu), care își dorește cât mai mulți urmăritori. Alături de ei apare și Luci (Alexia Galeș), care se luptă să-și învingă timiditatea. Toți plănuiesc să vândă online subiectele examenelor de bacalaureat pentru a-și atinge scopurile, însă realitatea le cam spulberă stratagemele la fiecare pas.

Amalia, un personaj mai complicat decât pare

La prima vedere, Amalia este doar fata populară tipică din liceu, frumoasă, atrăgătoare și sigură pe ea, care duce o viață privilegiată. Dincolo de aparența sa îndrăzneață, ea este constant preocupată să câștige atenția tatălui ei (jucat, convingător ca întotdeauna, de Adrian Văncică), un senator întotdeauna mult prea ocupat, care alternează accesele de severitate cu asigurările de afecțiune și cu darurile exorbitante cu care o copleșește pe fiica lui.

Convinsă că relația cu tatăl ei depinde de rezultatele sale la bacalaureat, Amalia se luptă să obțină subiectele din timp, tratându-și colegii cu aroganță și fără pic de răbdare. Dincolo de privilegiile ei și de amuzamentul relației cu nonșalantul Alex, Amalia are însă foarte multe puncte vulnerabile, multe tristeți și anxietăți, pe care talentata Ana Toda știe să le înfățișeze cu subtilitate și mult curaj. Cu ținutele ei epatante, alura provocatoare și replicile tăioase, Amalia este un personaj care nu se uită prea ușor, dând culoare și vivacitate grupului din prim-planul filmului.

Ana Toda (26 de ani) este absolventă a Facultății de Teatru de la Universitatea Hyperion, București, și a masteratului „Arta interpretării caracterelor dramatice” la Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. A jucat în numeroase spectacole la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, la Teatrul Dramaturgilor Români și este actriță la Teatrul „Ion Creangă” din București. A absolvit cursurile de actorie de film ale Ivanei Chubbuck.

A mai jucat în scurtmetraje precum „Averse de ploi, cer variabil”, al Dakotei Tutunaru și „The Glitter Sister”, în regia lui Norbert Boda. Vocea ei se poate auzi în producțiile Teatrului Postnațional Interfonic înființat de Vlaicu Golcea, o platformă online dedicată teatrului sonor și vizual, postmodernist. „Hoții de subiecte” reprezintă debutul ei cinematografic.

Ana Toda ne-a povestit, în exclusivitate pentru TV Mania, despre insolentul personaj al Amaliei, în postura căreia a intrat cu reală grație și talent:

TV Mania: Ce te-a atras la povestea din „Hoții de subiecte” și ce trebuie să aibă, în general, un scenariu ca să te convingă?

Ana Toda: M-au atras multe lucruri. Mi se par total necesare mai multe producții despre și pentru tineri, pentru că, să fim sinceri, ei fac cea mai mare audiență. Sunt atât de atenți la detalii, nu le scapă nimic și pot dezvolta o loialitate și o admirație reală pentru o producție atunci când se simt reprezentați corect. Toată adolescența mea am avut o slăbiciune pentru temele de coming of age/ maturizare în filme. Fie că vorbim de „The Virgin Suicides”, „Kids”, „Almost Famous”, „The Perks of Being a Wallflower”, „Dead Poets Society” sau „Girl, Interrupted”, le-am văzut pe toate, pe unele chiar de mai multe ori. Așa că tema filmului s-a potrivit ca o piesă de puzzle. Ce m-a mai surprins și mi-a plăcut mult la script a fost și plot twist-ul care are loc. Nu voi spune mai mult. Veniți să-l descoperiți voi!

Cât de apropiată și cât de diferită erai de Amalia în vremea liceului?

Am tot vorbit despre cât de diferită eram și sunt de Amalia, dar realitatea este că avem câteva asemănări. Mai degrabă de natură interioară, decât exterioară. Nu eram bogată sau populară (orice ar însemna asta acum), nu îmi petreceam fiecare seară la petreceri și nu aveam iubit DJ. Dar aveam nesiguranțele pe care le văd în Amalia, eram uneori la fel de singură și de confuză ca ea, aveam aceeași incapacitate de a comunica cu părinții, aceeași frică și furie.

Ce n-ai fi făcut niciodată, în nicio circumstanță, din ce face ea în film?

Ce n-aș fi făcut? Nu știu ce să răspund. Nu face lucruri atât de groaznice. Dacă aș fi putut face rost de subiectele de bac, poate că nu m-aș fi gândit de două ori. Nu cred că aș fi fost într-o relație deschisă cu iubitul meu și n-aș fi fost un bully.

Ai reușit să faci ceva din ce visai în liceu sau aspirațiile ți s-au schimbat între timp?

Chiar am reușit să îmi îndeplinesc câteva visuri pe care le aveam și sunt foarte recunoscătoare, dar sunt și câteva care nu s-au adeverit. Și mulțumesc lui Dumnezeu sau Universului că nu s-au întâmplat, pentru că, cu mintea de acum realizez că erau nepotrivite sau că nu mi-ar fi făcut neapărat bine.

Ce materie preda profesorul tău preferat din liceu?

Geografie.

Ai văzut celebrul „Liceenii”, al lui Nicolae Corjos? Dacă da, ți se pare că Mihai (Ștefan Bănică Jr.), Dana (Oana Sârbu), Ionică (Mihai Constantin) și Geta (Cesonia Postelnicu) sunt la ani lumină distanță de Alex, Sofi, Amalia, Tomiță și Luci sau – lăsând tehnologia la o parte – seamănă cu ei, pe undeva, în naivitățile și emoțiile lor?

Cred că și cele mai diferite persoane la care te poți gândi au avut experiențe similare în liceu, sunt experiențe canon, pe care nu le poți ocoli. Maturizarea, descoperirea și formarea noastră e ciudată, și poate ia căi diferite, dar pe interior se simte deseori la fel. Ne place să ne punem în categorii: clovnul clasei, popularii, tocilara, neintegratul. În realitate, nuanțele sunt mai gri, avem puțin din fiecare.

„M-am simțit ca într-un episod pierdut din «Gossip Girl»”

Care e secvența ta preferată din film?

Sunt două secvențe minuscule, dar pe care le ador. Ambele sunt între Amalia și tatăl ei. În prima, cei doi încearcă să urce în mașină, dar sunt asaltați de paparazzi și jurnaliști, o imagine ruptă din prima pagină a tabloidelor. A doua are loc acasă la Amalia, este noapte, ea a ajuns iar foarte târziu de la o petrecere, iar tatăl ei o așteaptă cu zece perechi de pantofi înșirați frumos pe masă. Ca pedeapsă pentru întârziere, îi rupe toate tocurile. Sunt două secvențe superbe, le-am adorat și când le-am tras, și când le-am văzut în film. M-am simțit ca într-un episod pierdut din „Gossip Girl”.

Cum ai vrea să se simtă spectatorii după ce au văzut „Hoții de subiecte”?

Mi-aș dori să plece cu o stare bună, entuziasmați de ce au văzut, încărcați cu energia bună dată de râs, dar poate și cu o lacrimă în colțul ochiului sau un suspin în gât.

Cum ai simțit relația cu personajul lui Adrian Văncică, tatăl tău din film?

Relație dintre Amalia și tatăl ei este una, din păcat destul de des întâlnită. Bariera de comunicare care se creează între un părinte absent și o adolescentă care nu se simte văzută tocmai de părintele pe care îl glorifică e una foarte reală. E multă frustrare acumulată în Amalia, pe care nu știe cum să o comunice și care răbufnește la suprafață sub forme de self harm și bullying. Iar astea nu sunt niște povești exagerate de dragul efectului dramatic, reprezintă o realitate cât se poate de cruntă și actuală.

Cum crezi că vor reacționa apropiații tăi la film?

Dacă reacția lor ar fi pe jumătate atât de bună pe cât a fost atunci când au văzut trailerul, eu aș fi fericită. Îmi amintesc că s-a adunat familia și l-am pus pe televizor. După ce s-a terminat, nu am apucat să spun nimic, pentru că i-au dat imediat replay. Abia după ce s-a terminat a doua oară au început îmbrățișări, râsete și felicitări. Mama era foarte emoționată. Tata cred că mi-a recunoscut că s-a uitat la trailerul filmului de vreo 20 de ori. Să nu se înțeleagă că mă aștept să vadă filmul de 20 de ori, deși…. hahaha. Glumesc. Entuziasmul lor mă bucură. Au fost foarte interesați și mă susțin.

Care e cea mai prețioasă amintire de la petrecerea de absolvire a liceului?

Aș vrea să îți spun o poveste insane și distractivă, dar nu pot, pentru că eu nu am fost la balul de absolvire.

În ce proiecte te mai vedem în curând?

Pe scenă pot fi văzută pe scena Teatrului „Ion Creangă” din București (în spectacolele „Amintiri din copilărie”, „Pasărea albastră”, „Peter Pan”, „Visul unei nopți de vară” ca să numesc câteva), dar și în „Romeo și Julieta” al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu. Vocea mea poate fi auzită pe platforma Teatrului Postnațional Interfonic. Și, desigur, ne vedem în cinema cu “Hoții de subiecte”.

O: Hoții de subiecte, România, 2025 R: Tudor Petremarin D: Ștefan Iancu, Karina Jianu, Ana Toda, Dragoș Prundeanu, Alexia Galeș, Patrick Mihai, Șerban Pavlu, Maria Obretin, Andrei Văncică, Andrei Aradits, Anca-Ioana Androne