Alec Secăreanu despre serialul „Spy/Master”, de la HBO Max: „Am citit scenariul cu sufletul la gură, m-a atras foarte mult și m-a intrigat povestea”. EXCLUSIV
Din 19 mai, HBO Max ne propune excepționalul serial „Spy / Master”, foarte apreciat în februarie, la Festivalul de la Berlin, unde au fost prezentate în premieră primele două episoade. Povestea urmărește nu doar fuga spectaculoasă în America a unui ofițer de rang înalt din Europa de Est, ci conturează cu forță natura extrem de dură a dictaturii ceaușiste. Cunoscut deja publicului din România pentru rolurile din „Tărâmul binecuvântat”, „Amonit” și din serialul HBO „RUXX”, protagonistul Alec Secăreanu ne oferă aici o interpretare puternică și distinctă, conturând un personaj complex, prins într-o aventură extrem de riscantă. Citiți mai jos ce ne-a povestit actorul într-un interviu în exclusivitate pentru TV Mania.
TV Mania: Ce v-a plăcut în mod special la scenariul scris de Kirsten Peters și Adina Sădeanu?
Alec Secăreanu: Dacă îmi amintesc bine, înainte de casting am primit două episoade. Le-am citit dintr-o suflare și mi-a plăcut în mod special că e un scenariu de gen, un spy thriller. Întotdeauna mi-am dorit să joc într-un film de gen și, în sfârșit, în momentul în care a ajuns la mine un scenariu, l-am citit cu sufletul la gură și țin minte că m-a ținut în tensiune. M-a atras foarte mult, mi-a plăcut cum e scris și m-a intrigat povestea – am știut că este inspirată din fapte reale și să fac parte dintr-un proiect de genul ăsta mi-am dorit dintotdeauna.
Prin ce diferă agentul român Victor Godeanu de prototipul spionului din filme – eroul à la James Bond, să spunem?
Cred că, în primul rând, diferența este că vorbește română. Victor Godeanu este un produs al societății românești din anii ‘70, al contextului socio-politic din perioada aceea. În rest, pregătirea pe care a făcut-o este similară cu a cea a agenților din Vest sau a agenților din Est, încât jocul acesta al spionajului pe care-l joacă, îl joacă la cel mai înalt nivel și poate să facă față altor jucători la fel de pricepuți și de dibaci.
Care a fost componenta cea mai dificilă în pregătirea acestui rol, având în vedere că despre Ion Mihai Pacepa, care l-a inspirat, se știe atât de puțin? Ce lucruri noi ați avut prilejul să învățați?
Faptul că povestea noastră este inspirată din fapte reale a pus ceva presiune pe mine la început. Am început să studiez, să văd care era contextul social atunci, ocazie cu care m-am pus și eu un pic la punct cu istoria noastră din perioada aia și mi-am dat seama că lucrurile poate nu stăteau așa cum aveam eu impresia. În același timp, în urma discuțiilor pe care le-am avut și cu regizorul și cu producătorii, am convenit că nu vrem să redăm adevărul istoric, nu urmărim asta cu povestea noastră, așa că toată documentarea pe care am făcut-o – articole, interviuri, cărți – m-a ajutat până într-un punct, pentru că a trebuit să fiu, totuși, fidel poveștii pe care o spunem noi, care este una diferită de adevărul istoric, pe care nici în momentul ăsta nu îl cunoaștem cu adevărat și poate nici nu o să îl aflăm. Dar, documentarea pe care am făcut-o m-a ajutat enorm să pun în context această poveste și personajul meu cu atât mai mult.
Cum v-ați documentat în legătură cu atmosfera epocii Ceaușescu și cum ați resimțit emoțional plonjeul în acele vremuri?
În timpul documentării am încercat să accesez imagini de arhivă din perioada respectivă, ca să-mi pot face o idee cât mai clară despre atmosfera vremii. Și, spre surprinderea mea, lucrurile în anii ‘70, în România, nu stăteau chiar atât de rău precum credeam eu. Eu sunt născut în anii ‘80, așa că, atunci când m-am născut eu, comunismul era deja în declin, era în perioada finală, deja toată lumea era nemulțumită. Însă, ce am fost surprins să aflu, e că România, în anii ‘70, chiar a avut o perioadă de creștere economică și tehnologică. Imaginea pe care o aveam eu despre comunismul din România era una gri, apăsătoare, întunecată și cu multă foamete. Dar se pare că România a avut și alte perioade în timpul comunismului.
Cum este interacțiunea dintre Victor Godeanu și Nicolae și Elena Ceaușescu pe ecran?
Relația dintre Victor, Nicolae și Elena este una deja consolidată. Deja când îi vedem pe ecran, ei sunt într-un punct al relației lor, în care soții Ceaușescu nu se mai pot lipsi de Victor. El le-a câștigat încrederea în toți anii în care a stat lângă ei. Soții sunt foarte receptivi la sfaturile lui, la obiecțiile pe care le are. Îi vedem într-un context în care sunt foarte, foarte apropiați.
Credeți că serialul „Spy / Master” se înscrie într-o tendință actuală de evocare a figurilor unor spioni celebri – precum este și miniseria HBO „Un spion printre prieteni” / „A Spy Among Friends”, cu Guy Pearce și Damian Lewis, care îl are ca personaj central pe Kim Philby?
Nu știu dacă serialul Spy/Master și-a dorit sa se alinieze cu vreo tendință, dar ce cred este că publicul român avea nevoie de o poveste de gen, spusă în acest fel, foarte cinematografic, vestic, cu personaje cărnoase și cu un fir epic care te ține cu sufletul la gură, pe tot parcursul celor șase episoade.
Povestiți-ne puțin despre primirea atât de entuziastă a serialului la Festivalul de la Berlin.
Faptul că am putut să avem premiera primelor două episoade în cadrul Festivalului de la Berlin, în secțiunea Berlin TV Series, a fost o onoare pentru noi.
Nici nu cred că ne puteam dori ceva mai mult decât atât. A fost superb să mă revăd cu echipa, cu colegii, să fiu în sală, în prezența publicului, la premiera primelor două episoade, pe un ecran mare. Sala a fost plină, biletele s-au vândut în primele zece minute de când s-au pus în vânzare și feedback-ul a fost minunat, nu numai de la publicul român prezent în sală, cât și de la cel străin. Ce-au spus e că, în sfârșit, văd și o altă parte a Războiului Rece, ceea ce e interesant și pentru publicul din Vest. Eu sunt sigur că „Spy/Master” își va găsi publicul. Sunt sigur că nu o să dezamăgim.